Mituri despre sănătate desfiinţate: Care este adevărul?

Problema cu miturile privind sănătatea este că au consecinţe directe şi, de cele mai multe ori, nafaste asupra celor care le cred, fie din lipsă de informaţii, fie din naivitate. Îţi spunem în continuare care sunt două dintre acestea.

Mitul nr. 1: Vaccinurile din copilărie provoacă autism

• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru
• 20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

De unde a pornit

În 1998, gastroenterologul britanic Andrew Wakefield a publicat un studiu în The Lancet, pretinzând că a făcut un studiu în urma căruia a descoperit că există o legătură între autism si vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului, care se face copiilor în jurul vârstei de un an. Informaţia a îngrozit părinţii, care au început să refuze imunizarea copiilor şi efectele acestui articol există şi astăzi, fiind adus ca argument de către toate mişcările anti-vaccin, inclusiv cele din România. Cel mai periculos aspect al acestui mit este faptul că rujeola este o boală cu potenţial mortal, lucru care s-a văzut din plin şi în România în urma epidemiei care este în desfăşurare, iar imunizarea este singura soluţie pentru a eradica boala.

Care este adevărul

The Lancet a retractat studiul lui Wakefield în 2010, motivând decizia prin lipsa de date valide ştiinţific ale studiului, date care au fost falsificate, fără ca publicaţia să fi fost conştientă de acest lucru. Ulterior, şi-a pierdut licenţa medicală. Numai Academia Americană de Pediatrie prezintă în prezent 20 de pagini de studii şi alte dovezi care arată că nu există legături între vaccinuri şi autism. Cercetătorii avertizează, de asemenea, ca un declin de doar 5 la suta în imunizarea în rândul copiilor cu vârste între 2 şi 11 ani, ar tripla anual numărul de cazuri rujeola în acest grup de vârstă.

Mitul nr. 2: Dieta săracă în grăsimi previne afecţiunile cardiace

De unde a pornit

În anul 1940, bolile cardiace erau responsabile pentru cel mai mare număr de decese în Statele Unite. Pentru a identifica mai precis cauzele, s-au făcut numeroase studii, printre care şi celebrele Framingham Heart Study şi Seven Countries Study, care au legat dieta bogată în grăsimi saturată de un risc crescut de boli cardiovasculare. 

Citeşte continuarea pe CSID!