Unde s-ar afla aurul pe care Napoleon l-ar fi furat de la Moscova

Descopera

Publicat: 07.01.2019

Un istoric rus a lansat o nouă teorie privind cele aproximativ 80 de tone de aur pe care le-ar fi ascuns trupele lui Napoleon Bonaparte în timpul retragerii din Rusia după campania din 1812, relatează bbc.com.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Istoricul Viaceslav Rizhkov consideră că toţi cei care au încercat să găsească bogăţiile ascunse de Napoleon Bonaparte la întoarcere, după ce a pierdut Moscova, au pornit în direcţii greşite.

Citeşte şi Joséphine de Beauharnais, prima împărăteasă a Franţei şi soţia adulterină a lui Napoleon. ”Am iubit-o cu adevărat pe Joséphine, dar nu am respectat-o”

Citeşte şi O erupţie vulcanică ar fi putut cauza înfrângerea lui Napoleon de la Waterloo

Potrivit istoricului, rezolvarea problemei s-ar afla în oraşul său natal, Rudnia, în apropiere de graniţa cu Belarus, transmite Mediafax.

Mult timp s-a susţinut că marea armată a lui Napoleon a plecat după înfrângerea din Rusia cu 80 de tone de aur şi alte obiecte preţioase furate din Moscova. Atunci când vremea s-a înrăutăţit, soldaţii ar fi îngropat comoara, însă nu a fost găsită nicio urmă a bogăţiilor de mai bine de 200 de ani.

Generalul şi istoricul francez Philippe de Ségur, unul dintre cei care au stat alături de Napoleon, a afirmat că bogăţiile au fost aruncate în Lacul Semlevo din regiunea Smolensk. Informaţia părea credibilă, deoarece în apropiere s-au găsit mari cantităţi de armament şi de muniţie abandonate de trupele franceze. Autorităţile ruse, arheologi şi vânători de comori au cerectat lacul încă din 1830, dar nu au găsit nimic.

Alţi istorici au considerat că indiciul oferit de generalul Segur nu era decât o încercare de a distrage atenţia căutătorilor de comori, iar bogăţiile s-ar fi aflat în râul Berezina din Belarus. O expediţie din 2012 care a inclus cercetători francezi şi din Belarus nu a reuşit să găsească vreo urmă a comorii.

În primele zile din 2019, istoricul Viaceslav Rizhkov a susţinut că tot detaşamentul trimis de Napoleon la Semlevo a fost o manevră menită să îi deruteze pe spionii ruşi, în timp ce împăratul şi comoara s-au îndreptat spre Rudnia. Armata franceză ar fi construit un dig şi ar fi ascuns aurul şi bijuteriile în mâlul de pe fundul Lacului Bolşaia Rutaveci, potrivit noii teorii.

Pentru a-şi susţine teoria, Viaceslav Rizhkov

a vorbit despre relatările legate de un dig care s-a erodat treptat după 1812, dar şi despre o analiză a apei din 1989 care a arătat o concentraţie neobişnuit de mare de ioni de argint.

Vladimir Porivaiev, un vânător de comori profesionist şi expert în campania napoleoniană, a descris însă noua teorie drept „ficţiune”. „De secole bune, istoricii şi documentariştii analizează fiecare pas al campaniei lui Napoleon în Rusia…. Este absolut improbabil să-şi fi abandonat armata ca să fugă cu 400 de căruţe încărcate cu aur”, a afirmat acesta pentru o publicaţie din Moscova.

Din 1975, lacul Bolşaia Rutaveci se bucură de un statut special de protecţie a mediului. Bărcile cu motor sunt interzise, iar ambarcaţiunile obişnuite sunt obligate să rămână în apropierea malului din motive de ecologie.