Un nou studiu sugerează că Marte este o planetă vie din punct de vedere geologic

Autorii sugerează că activitatea subvulcanică recentă – formarea unei camere magmatice în ultimele sute de mii de ani – trebuie să aibă loc pentru a exista suficientă căldură pentru producerea apei lichide sub gheaţa groasă de un kilometru şi jumătate. Reciporca este valabilă, dacă nu era suficientă activitate în adâncime, atunci apa lichidă nu s-ar fi putut forma sub calota glaciară, scrie Phys.

Posibila prezenţă a a activităţii subvulcanice recente pe Marte adăuga greutate ideii că Marte este o planetă activă din punct de vedere geologic. Noul studiu contribuie şi la dezbaterea cu privire la existenţa apei lichide pe Marte. Prezenţa apei în stare lichidă are implicaţii pentru găsirea posibilei vieţi extraterestre şi, de asemenea, ar reprezenta o resursă pentru viitoarele explorări umane a planetei vecine. 

• Care mai este starea democrației la nivel global?
• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?

„Credem că dacă există viaţă, este posibil ca aceasta să fie în adâncime, protejată de radiaţie”, a precizat Ali Bramson, cercetător la Lunar and Planetary Laboratory din cadrul University of Arizona şi coautor al studiului. „Dacă încă sunt procese magmatice active astăzi, poate erau mai des întâlnite în trecutul recent, topind mai mult apa la baza gheţarilor. Acest lucru ar oferi un mediu mai favorabil pentru apa lichidă şi deci şi pentru viaţă”, a adăugat cercetătorul.

Marte are două mari calote glaciare la poli. Pe Pământ se întâmplă ca apa lichidă să existe sub stratul gros de gheaţă, căldura planetei ducând la topirea gheţii. Marte este mult mai rece decât Terra, astfel că e neclar ce tip de mediu este necesar pentru topirea gheţii de la baza calotei.

„Planeta nu este una rece şi moartă”

Autorii noului studiu au plecat de la premiza că detectarea apei lichide a fost corectă, apoi au încercat să determine ce parametri sunt necesari pentru existenţa apei lichide. Au realizat modelări fizice ale lui Marte pentru a înţelege câtă căldură vine din interiorul planetei şi dacă ar exista suficientă sare la baza calotei glaciare pentru a topi gheaţa. Sarea coboară punctul de topire al gheţii, astfel că s-a crezut că aceasta ar fi dus la topirea de la bază.

Modelul a arătat că nu doar sarea ar ridica temperatura suficient de mult pentru a topi gheaţa. Astfel, autorii propun că trebuie să fie vorba de căldura din interior care contribuie la topire.

O posibilă sursă de căldură ar fi activitatea subvulcanică. Nu ar fi dus la o erupţie, dar magma din adâncime ar fi urcat aproape de suprafaţa Planetei Roşii. În timpul răcirii acesteia, a emis căldura care a topit gheaţa de la baza calotei glaciare.

Ideea activităţii vulcanice pe Marte nu este nouă, existând multe dovezi pe suprafaţă, dar acestea sunt vechi de milioane de ani, ducând la ideea că procesele de acest fel au încetat. Conform autorilor studiului, dacă un proces subvulcanic a avut loc acum doar sute de mii de ani, înseamnă că ar putea avea loc şi astăzi. „Acest lucru ar implica faptul că încă există formări de camere magmatice în adâncimea lui Marte, deci planeta nu este una rece şi moartă”, a mai spus Bramson.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De ce nu poate fi teraformată planeta Marte?

Sub scoarţa planetei Marte ar fi putut exista viaţă. Un studiu demonstrează că, în trecut, condiţiile erau favorabile

''Coacăzele'' de pe Marte continuă să uimească savanţii, dar un studiu vine cu o nouă ipoteză. ''Sunt intrigat de această idee''

Foşti astronauţi NASA ai misiunii Apollo critică demersul de a trimite oameni pe Marte. ''Este un nonsens''