Veste bună! România, ţara cu cea mai mică rată a depresiei cronice

România este ţara cu cea mai mică rată a depresiei cronice din Europa, potrivit datelor unui studiu Eurostat, cu un procent de 1,5% al depresivilor cronici, media europeană fiind de 7,1%. Pe întreg teritoriul UE, o incidenţă mai mare a afecţiunii a fost înregistrată în rândul femeilor.

Potrivit unui studiu Eurostat realizat în 2019, România este ţara în care s-a întregistrat cel mai mic procent al depresiei cronice la nivel european. În ţara noastră, media este de 1,5%, cu o incidenţă de 1% în rândul bărbaţilor şi 2% în rândul femeilor.

Citeşte şi Infecţiile în timpul sarcinii cresc masiv riscul de autism şi depresie la copii

Citeşte şi Mituri despre depresie în care mulţi oameni cred

Cea mai mare rată a depresiei cronice a fost înregistrată, potrivit aceluiaşi studiu, în Islanda, unde 14,8% din totalul populaţiei a suferit o astfel de afecţiune, cu o incidenţă mai mare a bolii dezvoltată în rândul femeilor.

Medicul specialist psihiatru, Cătălina Hogea, a declarat, pentru MEDIAFAX că, depresia cronică înglobează o serie de simptome persistente ale depresiei minore. Ea se poate declanşa dacă aceste simptome persistă timp de doi ani sau mai mult. Potrivit specialistului, riscul apariţiei unor episoade depresive majore pe parcursul evoluţiei acesteia este unul ridicat. „Depresia cronică se referă la un cumul de simptome peristente de depresie de intensitate redusă, dar a căror durată depăşeşte 2 ani. Persoanele cu această afecţiune pot avea pe parcursul evoluţiei mai multe episoade depresive majore”, a menţionat Cătălina Hogea.

Potrivit medicului specialist psihiatru, în ceea ce priveşte paleta simptomatică a depresiei cronice, semnele apariţiei ei sunt asemănătoare cu cele ale depresiei majore, însă intensitatea cu care acestea se manifestă este mai redusă. Tristeţea zilnică, lipsa poftei de mâncare, insomnia şi oboseala sunt doar câteva din simptomele depresiei cronice, potrivit informărilor specialistului. „Simptomele sunt aceleaşi ca ale depresiei majore, dar de intensitate redusă: tristeţe zilnică, absenţa plăcerii, tulburări de apetit, tulburări de somn, oboseală, tulburări de concentrare a atenţiei, sentimente de lipsa speranţei, ideaţie de inutilitate sau de vinovăţie excesivă”, a mai precizat medicul.

Specialistul a spus în acest context că cea mai bună modalitate de prevenţie în situaţia expusă este managementul factorilor de stres şi al bolilor cronice. Cătălina Hogea a mai precizat şi faptul că recunoaşterea într-un timp cât mai scurt a simptomelor şi îndrumarea imediată a persoanei depresive către medicul specialist în vederea stabilirii unui tratament sunt esenţiale în aceste cazuri. „Util este în primul rând ca aceste simptome să fie recunoscute cât mai repede, iar persoana să fie îndrumată către un medic specialist psihiatru care să stabilească metoda potrivită de tratament”, afirmă medicul.