Cum poţi testa dacă suferi de depresie

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, orice metodă neobişnuită de comportament are două moduri de funcţionare: 1) te face să-ţi vezi neputinţa şi să îţi devină profesor, ca să înveţi din ea şi 2) te asociezi, o laşi să fie, vorbeşti şi gândeşti mecanic despre ea, fără să faci nimic s-o schimbi. 

“E ca şi cum treci pe lângă o curte şi un câine te latră puternic. Ai de ales, să-ţi fie învăţătură să fii atent pe lângă ce curţi treci, sau să fii adâncit în gândurile tale şi să nu vezi curtea. Depresia este deconectarea intenţională faţă de lucrurile şi situaţiile din jur. 

„Presurizarea” este menţinerea „presiunii” şi „interacţiunii” faţă de lucrurile din jur. “Depresurizarea” este pierderea „interacţiunii” printr-o neatenţie a „căpitanului”. Depresia este forma de lene, aşteptările continue şi nemulţumirile constante. Depresia este un semnal de alarmă pentru cei care cred prea mult în alţii, şi mai puţin în ei înşişi. Depresia nu este cu precizie diagnosticată, ci este un aspect speculativ, pe care pacientul din păcate, îl crede. Însuşirea acestei diagnosticări speculative zideşte în om însuşi acest mod neobişnuit de comportament. E ca şi cum cineva îţi spune că eşti BOU şi tu să-l crezi fără să te verifici prin toate metodele”, explică psihologul Alexandru Pleşea.

 

Specialistul consideră că verificarea depresiei, dacă există sau nu, se poate face prin mai multe forme, precum:

 

• Sări din pat în fiecare dimineaţă, nu sta să moţăi încă o oră de când sună ceasul.

 

• Mişcă mult coloana vertebrală, eliberezi endorfine şi alţi hormoni pregătiţi să te ajute.

 

• Vorbeşte cu oamenii despre ei, nu despre tine.

 

• Obligă-te să vorbeşti cu cei care nu îţi plac.

 

• Dacă de ex nu îţi place să speli vasele, du-te şi spală-le acum.

 

• Pedepseşte-te pentru ce uiţi sau ce ţi-ai spus că faci şi nu ai făcut.

 

• Dacă îţi vine să înjuri, întoarce-o şi spune o rugăciune.

 

• Dacă ştii că ai o frică, du-te în ea, nu o ocoli.

 

“Oricare din aceste metode de verificare arată nivelul tău de Interacţiune cu lucrurile şi situaţiile simple de viaţă. Fiecare din noi avem comportamente neobişnuite, perioade mai scurte sau mai lungi de timp, ele nu sunt decât perioade de alegere a unui drum pe care oricând ne putem întoarce sau ocoli, este ca un roller coaster, unde niciodată nu e drept, decât la sfârşit”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

 

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică.