Experţi: Epidemia cauzată de coronavirusul din China tinde să se transforme într-o pandemie

O pandemie, definită ca o epidemie extinsă pe două sau mai multe continente, poate avea consecinţe globale, în ciuda restricţiilor extraordinare de călătorie şi a carantinelor impuse de China şi de alte ţări, inclusiv de Statele Unite, susţin aceştia.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu până în acest moment cât de letal este noul coronavirus, deci există o incertitudine cu privire la cât de multe decese ar putea provoca o eventuală pandemie. Există, însă, un consens potrivit căruia agentul patogen este transmis cu uşurinţă de la om la om.

• Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
• Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător

Coronavirusul descoperit în Wuhan se răspândeşte mai rapid ca gripa, care este foarte transmisibilă, spre deosebire de bolile înrudite provocate de alte tipuri de coronavirus, precum, SARS şi MERS, au descoperit oamenii de ştiinţă.

„Este foarte, foarte transmisibil (noul virus, n. red.) şi aproape sigur va fi o pandemie”, a spus dr. Anthony S. Fauci, directorul Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din Statele Unite, potrivit Mediafax.

În ultimele trei săptămâni, numărul de cazuri confirmate a crescut de la aproximativ 50 în China la peste 17.000 în cel puţin 23 de ţări, fiind înregistrate peste 360 de decese.

Câţi oameni vor muri de coronavirus în întreaga lume?

Însă diverşi specialişti estimează că numărul real al cazurilor este de 100.000 sau chiar mai mult.

Prin comparaţie, în timpul epidemiei de SARS din 2003, după răspândirea virusului timp de nouă luni au fost confirmate doar 8.098 de cazuri. MERS circulă din 2012, dar au existat doar aproximativ 2.500 de cazuri cunoscute.

Cea mai mare incertitudine acum, spun specialiştii, este câţi oameni vor muri la nivel mondial din cauza noului tip de coronavirus. SARS a ucis aproximativ 10% dintre persoanele infectate, iar MERS acum ucide aproximativ o treime din persoanele infectate.

„Gripa spaniolă” din 1918 a ucis aproximativ 2,5% dintre cei infectaţi, dar pentru că a infectat atât de multe persoane şi îngrijirile medicale erau mult mai puţin avansate la acea vreme, 20 până la 50 de milioane de oameni au murit din cauza acestei boli.

În schimb, pandemia de „gripă porcină” (A H1N1) din 2009 a ucis aproximativ 285.000 de persoane, deci 0,02% dintre persoanele infectate, o rată a mortalităţii mai scăzută decât în cazul gripei sezoniere.

Rata mortalităţii pentru cazurile cunoscute de coronavirus din Wuhan a fost de aproximativ două procente până în prezent, însă ar putea să scadă pe măsură ce vor fi descoperite cazuri mai puţin severe, notează specialiştii.

Poate fi controlat coronavirusul?

Este „din ce în ce mai puţin probabil ca virusul să poată fi controlat”, a spus dr. Thomas R. Frieden, fost director al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). „Prin urmare, este probabil să se răspândească, aşa cum o fac gripa şi alte boli, dar încă nu ştim cât de mult se va extinde şi cât de mortal va fi”, a adăugat acesta.

Efectele unei pandemii ar fi probabil mai puternice în unele ţări decât în altele. În timp ce Statele Unite şi alte ţări dezvoltate ar putea fi capabile să detecteze şi să plaseze în carantină persoanele infectate, ţările cu sisteme de sănătate mai slab dezvoltate ar putea să nu facă faţă.

„Răspândirea acestuia (a noului tip de coronavirus, n. red.) seamănă mai mult cu răspândirea A H1N1 decât a SARS, iar eu sunt din ce în ce mai alarmat”, a spus dr. Peter Piot, directorul Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra. „Chiar şi o mortalitate de 1% ar însemna 10.000 de decese la fiecare milion de oameni”, a adăugat acesta.

Cea mai vulnerabilă regiune a lumii este Africa, declară mulţi experţi. Peste un milion de chinezi lucrează acolo, în mare parte în proiecte miniere. De asemenea, mulţi africani lucrează şi studiază în China şi în alte ţări în care a fost identificat virusul.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat joi că virusul reprezintă o urgenţă de nivel global. OMS defineşte drept „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” un „eveniment extraordinar” care este „grav, neobişnuit şi neaşteptat”.