Mii de specii de animale gonesc spre polii Pământului. Cel mai dezastruos eveniment din istoria Terrei s-ar putea repeta

Încălzirea globală forțează multe animale din lume să-și părăsească habitatele obișnuite. Însă, o analiză amplă arată acum faptul că speciile marine se grăbesc să ajungă la poli de șase ori mai repede ca speciile de uscat.

Cercetătorii au comparat peste 30.000 de schimbări de habitat de la peste 12.000 de specii de bacterii, fungi, plante și animale.

• Khodorkovsky și războiul cu Putin (DOCUMENTAR)
• Indienii devin tot mai grași. Cum poate fi gestionată problema obezității?

Baza de date care a rezultat, numită BioShifts, este prima analiză cuprinzătoare de acest fel. Chiar dacă are limitările ei, baza de date sugerează cu certitudine că speciile marine urmează schimbările termice ale lumii mult mai îndeaproape în comparație cu animalele de uscat.

Mii de specii de animale gonesc în masă spre poli

În timp ce speciile de uscat cu siguranță se deplasează spre poli pe măsură ce Pământul se încălzește, această schimbare „are loc la o viteză mult mai mică” decât anticipau inițial oamenii de știință, „în special în zonele cu climă mai caldă”, informează Science Alert.

Speciile de amfibieni se deplasează spre poli cu o viteză de 12 metri pe an. Reptilele par să se îndrepte spre Ecuator cu o viteză de 6,5 metri pe an.

Insectele, care poartă cu ele multe boli, se deplasează tot spre poli, cu o viteză de 18,5 kilometri pe an.

Asta ar putea părea mult, dar la o privire mai atentă, speciile marine se mișcă spre poli cu o viteză medie de 6 kilometri pe an, în timp ce animalele de uscat cu doar 1,8 kilometri pe an.

Discrepanța dintre uscat și apă ar putea exista din mai multe motive. Spre exemplu, ar putea fi un produs al sensibilității la temperatură. Aerul dirijează căldura de 25 de ori mai puțin eficient ca apa. În plus, multe animale de uscat își pot regla singure temperatura corpului dacă vor.

Speciile de animale marine se deplasează mult mai repede

Per ansamblu, speciile marine și multe specii cu sânge rece ar deveni astfel mult mai sensibile la fluctuațiile de temperatură de pe Terra.

În plus, animalele din apă pot migra mult mai ușor dacă este nevoie. Pe uscat, activitatea umană impiedică de multe ori mișcarea animalelor. De fapt, atunci când animalele au fost expuse la un grad mare de perturbări antroprogenice, autorii analizei au descoperit că speciile au avut tendința să se miște împotriva schimbărilor de temperatură, și nu spre ele.

Descoperirea coincide cu ideea generală că activitatea speciei umane și criza climatică ar putea forța speciile de animale în direcții opuse.

„Aceste interacțiuni complexe trebuie să analizate pentru a îmbunătăți scenariile de redistribuție a biodiversității. Dar și pentru a determina consecințele asupra omenirii pe timpul schimbărilor climatice din viitor”, au scris oamenii de știință.

Moartea cea Mare sau Marea Extincție din Permian

Dacă cercetătorii au dreptate, iar viața marină urmărește mai îndeaproape schimbările de temperatură, acest lucru ar putea avea urmări grave și de mare amploare. Unele dintre aceste efecte au mai avut loc pe Pământ.

În timpul Extincției Permian–Triasic, cunoscută drept și Moartea cea Mare sau Marea Extincție din Permian, cercetătorii spun că foarte puține organisme marine au rămas în același habitat pe măsură ce nivelurile de oxigen au scăzut. Acesta a fost cel mai dezastruos eveniment din istoria Pământului.

„Au fost nevoiți să fugă ori să piară”, potrivit Curtis Deutsch, oceanograf la Universitatea din Washington. Din păcate, pentru 50% din speciile marine de la acea vreme, a fost vorba de opțiunea cea din urmă.

Moartea cea Mare este cea mai mare extincție în masă cunoscută din istoria Pământului, în care 96% din toate speciile marine și 70% din cele vertebrate terestre au dispărut. Din cauza biodiversității însemnate pierdute, recuperarea vieții de pe Pământ a durat semnificativ mai mult decât după orice altă extincție în masă, posibil până la 10 milioane de ani.

Cel mai dezastruos eveniment din istoria Pământului s-ar putea repeta

În zilele noastre, pe măsură ce creșterile de temperatură înghesuie animalele în habitate și mai restrânse, acele animale care înoată deja spre poli sunt în pericol de a rămâne fără apă mai rece.

Bineînțeles, acest lucru are loc și pe uscat. Oamenii de știință spun că animalele care trăiesc la altitudini mari în munți se află pe o „scară rulantă spre extincție” pe măsură ce temperaturile și competiția le împing spre „marginea prăpastiei”. În apă, această scară rulantă se mișcă mult mai repede.

Totuși, baza de date BioShifts acoperă doar 0,6% din toate speciile de pe Pământ. Animalele observate de cercetători sunt cele mai carismatice sau importante pentru omenire, concentrate mai mult în emisfera nordică.

Studiul a fost publicat în Nature Ecology & Evolution.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Specii crezute dispărute care au fost revăzute în 2019

Peste 70 de specii de animale şi plante, descoperite în 2019 de savanţi

Una dintre cele mai mici specii de pisică din lume ”cântă” ca o turturică. VIDEO

Cea mai mare extincţie din istoria Terrei şi-a dezvăluit un nou mister. „Moartea cea Mare” a fost extrem de rapidă