Home » D:News » Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare. La cât ajunge investiția

Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare. La cât ajunge investiția

Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare. La cât ajunge investiția
Sursa foto: Universitatea din București
Publicat: 09.06.2020

Palatul Universității din București va intra într-un amplu proces de consolidare și restaurare. Investiția se ridică la suma de peste 445 milioane de lei și se va derula pe parcursul a 60 de luni, conform unui comunicat al Universității București.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, hotărârea prin care este demarat proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, situat în Bulevardul Regina Elisabeta.

„Astfel, clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 326 de ani de continuitate educațională în acest spațiu”, precizează sursa citată.

Potrivit hotărârii de Guvern, lucrarea va necesita un efort în timp de 60 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

„Clădirea Palatului Universității, situată în piața ce îi poartă numele, este cea mai mare clădire din patrimoniul Universității din București, dar și cea mai încărcată de istorie. Clădirile noastre istorice stau mărturie pentru rolul esențial pe care Universitatea l-a avut, încă de la înființare, în societatea românească. Prezervarea acestei istorii lungi și valoroase este, astăzi, dependentă de protejarea, renovarea și consolidarea clădirilor care sunt parte a acestor istorii. Iată, după fostul azil Elena Doamna, reușim să înscriem și Palatul Universității în procesul de consolidare și renovare, cu sprijinul primit din partea Guvernului. Este o reparație morală, o contribuție majoră atât pentru educație, cât și pentru păstrarea unei bogății istorice și culturale valoroase ”, declară rectorul Marian Preda, potrivit Mediafax.

La cât ajunge investiția pentru Palatul Universității București

Împrejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, Palatul Universităţii găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din București.

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mister cosmic vechi de 40 de ani, elucidat. De ce Uranus emite mai multă căldură decât primește de la Soare?
Mister cosmic vechi de 40 de ani, elucidat. De ce Uranus emite mai multă căldură decât primește de la Soare?
Ce legendă ascundea o tăbliță sumeriană de 4.400 de ani?
Ce legendă ascundea o tăbliță sumeriană de 4.400 de ani?
Un studiu sugerează că viața ar putea exista pe unul dintre sateliții lui Saturn
Un studiu sugerează că viața ar putea exista pe unul dintre sateliții lui Saturn
Mitul antic al lui Nibiru. Au descoperit babilonienii un obiect ceresc misterios în Sistemul Solar?
Mitul antic al lui Nibiru. Au descoperit babilonienii un obiect ceresc misterios în Sistemul Solar?
Mamiferele au evoluat în furnicari de 12 ori de când au dispărut dinozaurii
Mamiferele au evoluat în furnicari de 12 ori de când au dispărut dinozaurii
Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin
Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin
Arta mistică a cântatului din gât
Arta mistică a cântatului din gât
Zona 51: ce se ascunde în spatele celei mai secrete baze militare americane? Secrete militare, Roswell, tehnologie stealth
Zona 51: ce se ascunde în spatele celei mai secrete baze militare americane? Secrete militare, Roswell, tehnologie stealth
De ce dormim diferit în funcție de vârstă?
De ce dormim diferit în funcție de vârstă?
Strategia foarte simplă prin care putem ușura stresul financiar
Strategia foarte simplă prin care putem ușura stresul financiar
Test de cultură generală. Ce este aurul nebunilor?
Test de cultură generală. Ce este aurul nebunilor?
O structură cu diametrul de 200 de ani-lumină, găsită într-o zonă mai puțin explorată a Căii Lactee
O structură cu diametrul de 200 de ani-lumină, găsită într-o zonă mai puțin explorată a Căii Lactee
Primarul unui oraș turistic de pe coasta mediteraneeană vrea să interzică pantalonii scurți pe plajă
Primarul unui oraș turistic de pe coasta mediteraneeană vrea să interzică pantalonii scurți pe plajă
În urmă cu 108 ani avea loc cea mai mare bătălie de pe Frontul românesc din Primul Război Mondial: „Mărăşeşti fu mormântul iluziilor germane”
În urmă cu 108 ani avea loc cea mai mare bătălie de pe Frontul românesc din Primul Război Mondial: „Mărăşeşti ...
Un medicament obișnuit ar putea dubla eficacitatea chimioterapiei
Un medicament obișnuit ar putea dubla eficacitatea chimioterapiei
Ipoteza unui infarct în cazul lui Felix Baumgartner, exclusă după autopsie
Ipoteza unui infarct în cazul lui Felix Baumgartner, exclusă după autopsie
Ce s-a întâmplat în Parcul Național Yellowstone după reintroducerea lupilor?
Ce s-a întâmplat în Parcul Național Yellowstone după reintroducerea lupilor?
Unele plante din pădurea amazoniană nu mai absorb carbon. Cercetătorii, îngrijorați
Unele plante din pădurea amazoniană nu mai absorb carbon. Cercetătorii, îngrijorați