„Orașul dintre nori”. Arhitecții propun clădiri mai ușoare decât aerul, care să planeze deasupra străzilor

Te-ai aflat vreodată pe strada unui oraș și te-ai uitat în sus, spre cer, pentru a te gândi, „chiar trebuie să facă ceva în legătură cu asta”? Nu este o întrebare capcană. Andreas Tjeldflaat, eco-arhitect la Framlab, crede că ar trebui să luăm în calcul clădiri zburătoare care să planeze, asemenea unui zepelin, în spațiul de deasupra străzilor municipale și chiar să combată schimbările climatice în măsura în care se poate.

Proiectul Oversky este o încercare de a construi „orașul dintre nori”. Viziunea futuristă nu se oprește aici. Compania își propune să folosească „cadre rigide din fibră de carbon” care să „creeze incinte puternice și ușoare pentru celulele lifturilor de transport cu heliu.”

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

Conform Futurism, aceasta este alternativa la hidrogen, care este inflamabil și a cauzat o tragedie în 1937 la Hindenburg. „Panourile modulelor pot face parte în sine din infrastructura convențională a unei construcții sau din proiectele de infrastructură”, a mai spus Andreas.

Arhitecții o numesc „inginerie nano-fotonică”

Reprezentările incintelor plutitoare le fac să pară parte din jocuri create în baza unui concept minimalist. Tjeldflaat a recunoscut că proiectul este încă unul teoretic.

Cu toate acestea, știința din spatele acestor idei, care nu doar că include celule din fibră de carbon și heliu, dar și ceea ce arhitecții numesc „inginerie nano-fotonică”, o tehnologie care ar putea răci modulele plutitoare folosindu-se „o structură ca o spumă a materialelor care conține la nivel nano unele goluri de aer”.

Un vis plutitor sau tehnologie revoluționară?

Acestea ar avea capacitatea de a respinge căldura în atmosferă, dar și de a răci spațiul de dedesubt, similar cu procesele copacilor dintr-o pădure.

Având în vedere faptul că obișnuiții combustibili fosili contribuie la schimbările climatice și reprezintă principala sursă de alimentare pentru sistemele de răcire, acest gen de tehnologie ar putea fi revoluționară.

Poate părea un vis plutitor, dar, cu asemenea concepte științifice fascinante care se află în spatele propunerii, ar putea reprezenta ceva demn de luat în seamă sau cel puțin ceva care să ne îndemne la visare.

Vă mai recomandăm și:

Un supraviețuitor al Holocaustului a murit într-un subsol din orașul asediat Mariupol

Casa Scânteii, un monument cu o arhitectură și istorie impresionantă

Povestea întemeierii Romei, oraşul de pe Şapte Coline. Ab urbe condita!

Oamenii crescuți la țară au un simț al direcției mai bun decât cei de la oraș