Insecte lăsate „să se dezlănţuie” într-un muzeu din Amsterdam

O altfel de artă. Personalul de curăţenie de la o galerie din Amsterdam a primit ordin să lase insectele să se „dezlănţuie” în numele artei.

Ca parte a unei expoziţii care explorează schimbarea percepţiei asupra insectelor în artă şi ştiinţă de-a lungul timpului, muzeul naţional din Amsterdam a permis ca în ultimele trei luni acestea să se „dezlănţuie” în toate crăpăturile şi colţurile sale.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Julia Kantelberg, curator adjunct, a declarat că au fost încurajaţi de Tomás Saraceno, un artist argentinian stabilit la Berlin, ale cărui lucrări apar în cadrul expoziţiei, să preţuiască acumularea de pânze de păianjen oriunde ar apărea acestea.

Pânzele de păianjen, tratate ca piese de artă

Pânzele sunt tratate, a spus ea, ca piese de artă, pentru a fi venerate, ca şi cum ar fi lucrările lui Rembrandt sau Vermeer, potrivit The Guardian.

„Saraceno ne-a provocat să recunoaştem pânzele de păianjen cu care coabităm deja în Rijksmuseum”, a spus ea. „Acest lucru a însemnat că a trebuit să ne schimbăm procedurile şi să ne lărgim perspectivele: nu să îndepărtăm păianjenii şi pânzele lor din zonele publice. Cu trei luni înainte de deschiderea expoziţiei, angajații pentru curățenie au fost rugaţi să nu îndepărteze păianjenii şi pânzele lor. De atunci, mă plimb săptămânal pentru a observa unde au început să apară pânzele – un mod foarte diferit de a privi în jurul clădirii pe care o cunosc atât de bine”.

Cei care vor vizita muzeul pentru expoziţia care se va deschide la 30 septembrie vor explora modul în care atitudinile s-au schimbat de-a lungul timpului şi vor fi, de asemenea, invitaţi să îşi reconsidere propriile sentimente faţă de insectele de toate formele şi dimensiunile.

Păianjenii ar trebui să fie recunoscuţi ca artişti?

Printre lucrările expuse se numără pictura lui Albrecht Dürer din 1505 a unui cărăbuş cerb, cu cleştele ridicat. Descriind expoziţia, Kantelberg a declarat: „Intri într-o cameră din Evul Mediu, apoi treci prin perioada modernă timpurie, unde, odată cu inventarea microscopului, se deschide această întreagă lume. Oamenii de ştiinţă şi artiştii sunt fascinaţi de frumuseţea şi ingeniozitatea acestor animale mici. Şi apoi, la finalul expoziţiei, intri în această cameră foarte frumoasă, aproape în întregime întunecată, cu o mare lucrare de Tomás. Aşa că este cu adevărat piesa centrală a acelei încăperi”.

Sculptura lui Saraceno este realizată din mătase ţesută de patru specii de păianjeni care sunt locale în atelierul artistului din Berlin. „Mi se pare din ce în ce mai dificil să spun că este sculptura mea”, a spus el, sugerând că păianjenii ar trebui să fie recunoscuţi ca fiind ei înşişi artişti.

O scrisoare deschisă pentru drepturile nevertebratelor

O scrisoare deschisă pentru drepturile nevertebratelor, scrisă de Saraceno şi plasată lângă una dintre pânzele care au apărut în muzeu în ultimele săptămâni, pledează pentru convieţuirea cu insectele târâtoare, în loc să le privim ca pe nişte dăunători.

Saraceno, care permite păianjenilor să se dezvolte în propria casă, a sugerat că oamenii sunt cei care trăiesc în lumea păianjenilor şi nu invers.

Alte lucrări expuse includ o instalaţie numită Casa Tomada a artistului columbian Rafael Gomezbarros, care prezintă un roi de furnici sculpturale gigantice.

Expoziţia, Clara şi creaturi târâtoare, va fi deschisă până la 15 ianuarie.