Mai multe țări susțin că PIB-ul nu mai reprezintă un indicator practic pentru economiile lor

Pentru o reţea restrânsă, dar în creştere de ţări, PIB-ul nu mai reprezintă măsurătoarea potrivită pentru sănătatea economiilor lor, notează CNBC.

Majoritatea conduse de femei, Finlanda, Islanda, Scoţia, Ţara Galilor şi Noua Zeelandă sunt membre ale parteneriatului Wellbeing Economy Governments. Coaliţia, aşteptată să se extindă în lunile următoare, are drept obiectiv transformarea economiilor din întreaga lume pentru crearea de bunăstare comună pentru oameni şi planetă până în 2040.

• Geminidele ating vârful în weekendul 13 – 14 decembrie 2025. Cum să le vezi?
• Epidemie „fără precedent” de gripă în Marea Britanie

Acest lucru înseamnă abandonarea ideii că schimbarea procentuală a PIB-ului reprezintă un indicator bun al progresului şi regândirea politicii economice pentru susţinerea calităţii vieţii pentru toţi oamenii în armonie cu mediul.

O abordare economică bazată pe bunăstare

„Nevoia de un nou model economic nu a fost niciodată mai clară”, a declarat premierul scoţian Nicola Sturgeon pentru CNBC.

Încurajând şi alţi strategi să ia în considerare o abordare economică bazată pe bunăstare, Sturgeon arată că crizele globale multiple „ridică semne de întrebare fundamentale privitoare la ceea ce preţuim şi pentru ce sunt de fapt economiile noastre”.

„Vrem să privim dincolo de PIB pentru a înţelege progresul, însă nu avem o măsurătoare unică a bunăstării, astfel că avem nevoie să analizăm o serie întreagă de indicatori şi dovezi pentru a înţelege progresul în sens mai larg”, arată Diminick Stephens, consilier economic şef al Trezoreriei din Noua Zeelandă.

Contrargumente față de folosirea indicatorului PIB

Profesori şi economişti au declarat pentru CNBC că ultimatumul emis de oamenii de ştiinţă privitor la încălzirea globală evidenţiază necesitatea renunţării la obsesia legată de creşterea cu orice preţ.

Criticii PIB argumentează că indicatorul este înşelător pentru că măsoară „ce e bun, ce e rău şi ce e urât” din activitatea economică şi cataloghează totul bun.

PIB-ul, de exemplu, nu ia în calcul munca neplătită, nici nu distinge între activitatea economică cu contribuţie pozitivă sau negativă la sănătatea şi bunăstarea oamenilor şi mediului natural.

Trecerea dincolo de PIB, susțintă și de secretarul general al ONU

Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a alăturat de asemenea vocilor din ce în ce mai numeroase care cer renunţarea la PIB ca indicator preferat al creşterii economice, îndemnând strategii să se concentreze pe o economie circulară.

„Trebuie să preţuim mediul şi să trecem dincolo de PIB ca măsurătoare a progresului şi bunăstării umane”, a declarat Guterres.