Lebedele negre ar putea fi șterse de pe fața Pământului de un singur virus

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Compoziția genetică a emblematicei lebede negre (Cygnus atratus) o face extrem de vulnerabilă la virusuri precum gripa aviară, au declarat cercetătorii de la Universitatea din Queensland, Australia.

Cercetătorii cred că amenințarea împotriva lebedelor negre ar putea fi atât se severă, încât ar putea distruge complet întreaga specie.

• Care este țara europeană considerată cea mai primitoare cu străinii?
• Un robot polițist, concediat pentru că nu a arestat pe nimeni și nu a dat nicio…

Descoperirea a venit la scurt timp după ce genomul unei păsări distincte a fost secvențiat pentru prima oară, în 2021. Cercetarea a fost publicată în Genome Biology.

Lebedele negre, în pericol dacă gripa aviară s-ar instala în habitat

În mod normal, această realizare ar fi fost sărbătorită din punct de vedere științific, însă o comparație cu lebedele albe din emisfera nordică, de care lebăda neagră este foarte apropiată, a scos la iveală că anumite gene imunitare esențiale lipsesc din ADN-ul său.

Este posibil ca această distincție de ADN să fie explicată, cel puțin parțial, prin izolarea lebedei negre din punct de vedere geografic. Aceste păsări nu au avut aceeași expunere la patogenii care se găsesc în afara sud-estului și sud-vestului Australiei, zonele în care trăiesc și se înmulțesc.

„Lebedele negre sunt extrem de sensibile la gripa aviară (HPAI) și ar putea să moară în decurs de trei zile de la infectare. Datele noastre sugerează că sistemul imunitar al lebedei negre este de așa natură încât, în cazul în care orice infecție virală se instalează în habitatul său nativ, supraviețuirea ar fi în pericol”, a spus microbiologul Kirsty Short de la Universitatea din Queensland, potrivit Science Alert.

Câte lebede negre există pe mapamond în prezent?

Echipa a folosit un program pentru a compara genele lebedei negre cu cele ale lebedei albe cucuiete (Cygnus olor), care se găsește în emisfera nordică. S-a descoperit că o clasă de proteine din familia de receptori toll-like 7 (TLR7) nu era activată așa cum ar trebui. Aceste părți ale genomului au fost asociate cu protecția împotriva gripei aviare și a altor agenți patogeni.

„Deocamdată nu avem HPAI în Australia, dar s-a răspândit din Asia de Nord, America, Europa, Africa de Nord și America de Sud. Atunci când a apărut în locuri noi, cum ar fi Chile și Peru, mii de păsări marine sălbatice au pierit”, a spus Short.

În prezent, lebăda neagră este una dintre speciile pentru care cercetătorii își fac griji, având o populație de până la un milion de exemplare la nivel mondial. Totuși, aceste cifre s-ar putea schimba drastic într-un timp foarte scurt.

Vă mai recomandăm și: 

O lebădă din bronz plină cu un lichid misterios descoperită într-un mormânt din China

Gripa aviară infectează cetaceele. Un delfin și un marsuin, testați pozitiv

Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar

Cercetătorii au identificat speciile de păsări surprinse într-o pictură egipteană antică