De ce 2023 este „Anul Internațional al Meiului”?

Meiul, cel care era, odinioară, unul dintre alimentele de bază ale bucătăriei tradiționale din India, acum devine din ce în ce mai popular la nivel mondial. Și este atât de popular, încât această cereală extrem de bogată din punct de vedere nutrițional a dat numele anului 2023: „Anul Internațional al Meiului”.

Meiul face parte din categoria cerealelor mici – sunt, practic, ca niște semințe – și poate crește pe teren cu un sol de slabă calitate sau cu acces limitat la opțiuni de irigații.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Acest ingredient este unul foarte versatil, pentru că poate fi folosit atât în forma sa inițială (la prepararea terciului sau ca înlocuitor de orez) sau poate fi măcinat pentru făină (pentru a coace turte sau alte preparate de patiserie).

Cum poate combate meiul problema foametei

Odinioară, meiul făcea parte din meniul de bază al familiilor din India, însă după o pauză mai mare, acum a revenit în bucătăriile din întreaga lume. Pentru a încuraja acest fenomen, Organizația Națiunilor Unite a declarat 2023 Anul Internațional al Meiului, potrivit BBC.

La ceremonia în care a fost efectuat acest anunț, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură, a vorbit despre calitățile nutritive ale meiului și a subliniat rolul său inestimabil în privința dezvoltării fermierilor mici, care au puterea să rezolve problema foametei.

În vreme ce, pentru mulți, aceasta reprezintă o știre, populația din India și din mai multe zone ale Africii s-a bazat mult timp pe meiul care a provenit din China acum cel puțin 5.000 de ani. În prezent, sunt cultivate în India nouă variante de mei, acestea având culoare, mărime și textură diferite, însă valoare nutritivă este aceeași.

Meiul, alimentul care hrănește comunități întregi

Meiul a început să fie considerat drept alimentul comunităților din mediul rural și din triburi. Acestea se hrăneau zilnic cu preparate rustice și ieftine, cum ar fi ragi mudde (chifteluțe circulare din mei, preparate la aburi) și jowar roti (turte din sorg).

Totuși, fermierii considerau că meiul este mai mult decât un aliment de bază. De exemplu, ei erau convinși că prin consumul de raab (un terci subțire) vor dobândi imunitate în fața răcelilor, iar două chiftele din mei, consumate dimineața lângă o tocană, sunt suficiente ca un muncitor să reziste și să apă energie întreaga zi.

În prezent, societatea modernă începe să înțeleagă mai bine și să aprecieze beneficiile uitate ale meiului.

„Odată cu modernizarea, am uitat ce a reprezentat tradiția și am pierdut din vedere ceea ce bunicile noastre obișnuiau să gătească. Având în vedere că noi, indienii, avem cea mai mare rată de diabet din lume, includerea meiului în dietă are sens, însă până acum, acesta a fost sacrificat pe altarul pentru orez și grâu”, a spus Manu Chandra, susținător al reintroducerii meiului în alimentație.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Proteinele din alimentele fără carne pot declanșa alergii la soia și arahide

Test de cultură generală. Ce aliment nu expiră niciodată?

Leacuri și alimente pentru mahmureală. Cum își revin după beție berlinezii sau danezii?

Un colorant alimentar comun poate declanșa boli inflamatorii intestinale