Analiză Reuters: Tot mai multă îngrijorare pentru Arctica

Timp de aproape trei decenii, Consiliul Arctic a fost un exemplu de succes de cooperare post-Războiul Rece. Dar acum, temerile cu privire la Arctica încep să crească.

Cei opt membri ai Consiliului, printre care se numără Rusia și Statele Unite, au cooperat în cercetarea schimbărilor climatice și dezvoltarea socială în regiunea sensibilă din punct de vedere ecologic.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Acum, la un an după ce membrii consiliului au încetat să mai coopereze cu Rusia în urma invaziei Ucrainei și în timp ce Norvegia se pregătește să preia președinția de la Moscova pe 11 mai, experții se întreabă dacă viabilitatea corpului polar este în pericol în cazul în care nu se poate coopera cu țara care controlează peste jumătate din coasta arctică.

Care sunt temerile cu privire la Arctica?

Un Consiliu Arctic ineficient ar putea avea implicații grave pentru mediul regiunii și pentru cei 4 milioane de locuitori ai săi, care se confruntă cu efectele topirii gheții marine și cu interesul țărilor non-artice pentru resursele minerale din regiune, în mare parte neexploatate.

Activitatea consiliului, care cuprinde cele opt state arctice Finlanda, Norvegia, Islanda, Suedia, Rusia, Danemarca, Canada și Statele Unite, a produs în trecut acorduri obligatorii privind protecția și conservarea mediului. Este, de asemenea, o platformă rară care le oferă o voce popoarelor indigene din regiune. Nu se ocupă de probleme de securitate, notează Reuters.

Care sunt o parte dintre temerile cu privire la Arctica? Odată cu sfârșitul cooperării cu Moscova, aproximativ o treime din cele 130 de proiecte ale consiliului sunt în așteptare, proiectele noi nu pot continua și cele existente nu pot fi reînnoite. Oamenii de știință occidentali și ruși nu mai împărtășesc descoperirile privind schimbările climatice, de exemplu, și cooperarea pentru posibile misiuni de căutare și salvare sau scurgeri de petrol a încetat.

„Sunt îngrijorat că acest lucru va împiedica cu adevărat capacitatea Consiliului Arctic de a rezolva aceste diverse probleme”, a declarat pentru Reuters senatorul american Angus King, din Maine.

O mare provocare

Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai repede decât restul lumii. Pe măsură ce gheața de mare dispare, apele polare se deschid pentru transport maritim și alte industrii dornice să exploateze resursele naturale ale regiunii, incluzând petrol, gaze și metale precum aurul, fierul și pământurile rare.

Discordia dintre Rusia și ceilalți membri ai Consiliului Arctic înseamnă că un răspuns eficient la aceste schimbări este mult mai puțin probabil.

„Norvegia are în față o mare provocare. Așa se salvează cât mai mult posibil din munca bună a Consiliului Arctic în absența Rusiei”, a declarat John Holdren, codirector al Inițiativei Arctice a Școlii Harvard Kennedy și fost consilier științific al președintelui american Barack Obama.

Rușii susțin că această activitate nu poate continua fără ei. Consiliul slăbește, a declarat pentru Reuters ambasadorul rus al Arcticii, Nikolay Korchunov, declarând că nu este încrezător că „va putea rămâne principala platformă pentru problemele arctice”.

Temerile cu privire la Arctica includ înființarea de către Rusia a unui Consiliu rival

La temerile cu privire la Arctica se adaugă și posibilitatea ca Rusia să ia propriile decizii cu privire la problemele care afectează regiunea sau chiar să înființeze un consiliu rival.

Recent, a luat măsuri pentru extinderea cooperării în Arctica cu statele non-arctice. Pe 24 aprilie, Rusia și China au semnat un memorandum care stabilește cooperarea între gărzile de coastă ale țărilor din Arctica.

Cu câteva zile mai devreme, pe 14 aprilie, Rusia a invitat China, India, Brazilia și Africa de Sud (BRICS) să efectueze cercetări la așezarea sa de pe Svalbard, un arhipelag arctic aflat sub suveranitate norvegiană, unde alte țări pot opera în baza unui tratat din 1920.

„Rusia încearcă să construiască relații cu unele țări non-arctice, în special cu China, și aceasta este o evoluție care este îngrijorătoare”, a declarat David Balton, director executiv al Arctic Steering Committee de la Casa Albă.

Korchunov a spus că Moscova invită statele non-arctice din regiune, cu condiția ca acestea să nu vină cu o agendă militară. „Concentrarea noastră asupra unui format pur pașnic de parteneriat reflectă, de asemenea, nevoia de dezvoltare a cooperării științifice și economice cu țările non-arctice”, a spus el.

Există și optimism

Norvegia spune că este „optimistă” că se poate realiza o tranziție fără probleme a președinției de la Rusia, deoarece este în interesul tuturor statelor arctice să mențină Consiliul Arctic.

„Trebuie să protejăm Consiliul Arctic ca pe cel mai important forum internațional pentru cooperarea arctică și să ne asigurăm că acesta va supraviețui”, a declarat pentru Reuters adjunctul ministrului de externe norvegian, Eivind Vad Petersson.

Acest lucru nu va fi ușor, având în vedere relațiile tensionate ale Oslo-ului cu Moscova. În aprilie, Oslo a expulzat 15 diplomați ruși, spunând că sunt spioni. Moscova a negat acuzațiile, iar Korchunov a spus că expulzările subminează încrederea necesară pentru cooperare.

Analiștii spun că Norvegia, membră NATO, care împarte o graniță arctică cu Rusia, încă este bine plasată pentru a face față delicatului act de echilibru cu Moscova.

Rusia trebuie să facă parte din Consiliul Arctic

„Norvegia a fost cea mai deschisă când vine vorba de posibilitatea de a ține ușa întredeschisă, astfel încât Rusia să poată, atunci când este fezabil din punct de vedere politic, să facă parte din nou din Consiliul Arctic”, a declarat Svein Vigeland Rottem, cercetător principal în guvernanța și securitatea arctică la Institutul Fridtjof Nansen, din Oslo.

Într-adevăr, a spus deputata Aaja Chemnitz Larsen, consiliul va trebui în cele din urmă să colaboreze din nou cu Rusia, chiar dacă acel moment nu a sosit încă.

„Nu pot vedea un Consiliu Arctic fără Rusia în viitor”, a spus Larsen, care este și președinta Chair of Arctic Parliamentarians, un organism care include parlamentari din toate țările arctice.

„Trebuie să fim pregătiți pentru perioadă viitoare, atunci când războiul (din Ucraina) se va termina”, a declarat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Argentina luptă împotriva unei epidemii majore cu radiații atomice

De ce a încasat câștigătorul unui jackpot istoric mai puțin de jumătate din câștig?

WhatsApp introduce încă o nouă funcție. Ce vor putea face unii utilizatori?

Femeile muncesc mai mult decât soții lor, deși câștigă la fel de mult