Pescărușii își aleg hrana în funcție de ce văd că mănâncă oamenii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Întrebați orice om care locuiește într-o zonă de coastă a Regatului Unit și vă va confirma că pescărușii pot fi o pacoste. Nimeni nu este ferit de furturile de mâncare „executate” de pescărușii gurmanzi.

Pentru mulți oameni, acest comportament este rezultatul agresiunii inerente a pescărușilor. Dar, în realitate, pescărușii, cum ar fi pescărușii argintii, sunt mai inteligenți decât credem de obicei, în special în ceea ce privește abilitățile lor sociale. Aceste păsări sunt capabile să acorde atenție comportamentului celorlalți și să folosească informațiile pe care le adună pentru a-și informa propriile alegeri de hrană.

Pescărușii argintii prosperă în zonele urbane moderne. Coloniile urbane de pescăruși au luat amploare de când aceștia și-au stabilit „domiciliul” în orașele europene, la mijlocul secolului al XX-lea, în ciuda scăderii populației generale de pescăruși. Ca specie, aceștia au demonstrat, de asemenea, o mare flexibilitate în alimentație, cuibărire și în comportamentul reproductiv.

Pescărușii gurmanzi studiază mâncarea oamenilor, apoi o fură

Ca cercetător interesat de cogniția animalelor, Paul Graham, de la Universitatea din Sussex (Anglia), este fascinat de comportamentul inteligent care le permite pescărușilor gurmanzi să găsească cu succes alimentele oamenilor.

Cercetările au arătat deja că pescărușii argintii urbani își adaptează comportamentul de căutare a hranei la tiparele activității umane, își măresc atenția față de o persoană care deține hrană și că preferă hrana care a fost atinsă de o persoană în comparație cu hrana care nu a fost atinsă.

Pe baza acestor cunoștințe, masterandele Franziska Feist și Kiera Smith, coordonate de Graham, și-au propus să descopere dacă păsările nu numai că ar putea urmări obiectele manipulate de oameni, ci și dacă ar putea compara obiectele din mediul lor cu cele manipulate de o persoană. Capacitatea de a compara obiecte și de a identifica dacă acestea sunt identice implică o capacitate cognitivă mai mare decât doar urmărirea obiectelor, notează Phys.org.

Lucrarea este publicată în revista Biology Letters.

Chipsuri pentru pescăruși

Cercetătorii au așezat două pungi de chipsuri, de culori diferite, pe pământ, la câțiva metri în fața unui singur pescăruș sau a unui mic grup, pe plaja Brighton. Apoi, oamenii de știință s-au așezat pe nisip cu o a treia pungă, de aceeași culoare cu fiecare dintre pachetele de pe pământ.

Ei au înregistrat răspunsul pescărușilor pentru a vedea dacă, așa cum s-a presupus, vor alege punga de aceeași culoare cu cea din mâna lor.

Dintre pescărușii care au ciugulit chipsurile, aproape toți (95%) au făcut acest lucru din punga de aceeași culoare cu cea ținută în mână de către cercetători. Acest lucru sugerează că pescărușii gurmanzi au capacitatea de a identifica și compara obiectele din împrejurimile lor. În plus, pescărușii păreau să observe alegerile de hrană ale altora, în special ale oamenilor în acest caz, și să folosească informațiile pe care le-au obținut pentru a decide ce să mănânce.

Numărul de apropieri față de oamenii de știință nu a fost diferit semnificativ între adulți și păsările tinere. Cu toate acestea, majoritatea celor care au încercat să fure una dintre pungile cu chipsuri au fost adulți. Aproximativ 86% dintre ciugulelile înregistrate au provenit de la adulți, în ciuda faptului că aceste păsări au reprezentat doar 46% din eșantion.

Acest lucru sugerează că furtul hranei necesită un anumit nivel de îndrăzneală și abilitate, care le lipsește păsărilor tinere. O altă explicație plauzibilă este că păsările tinere ar fi fost descurajate de competiția cu păsările adulte, pe care probabil ar fi pierdut-o.

Pescărușii gurmanzi au evoluat recent pentru a fura alimentele oamenilor

Descoperirile sunt interesante deoarece pescărușii argintii nu au evoluat alături de oameni. De fapt, urbanizarea lor a început abia relativ recent, cu aproximativ 80 de ani în urmă. Asta înseamnă că acest comportament nu poate proveni dintr-o abilitate înnăscută rezultată din co-evoluție sau dintr-o perioadă prelungită de viață alături de oameni. Mai degrabă, trebuie să fie rezultatul unui repertoriu comportamental mai larg, mai general.

Din punct de vedere științific, acest lucru este fascinant. Se pare că pescărușii argintii sunt un prădător inteligent și versatil care s-a adaptat cu succes la mediile urbane datorită abilității de observare și flexibilității comportamentale. Totuși, pentru mulți oameni, acest lucru poate avea unele implicații destul de negative. Locuitorii și vizitatorii de pe coastă experimentează frecvent capacitatea impresionantă, dar enervantă a acestor păsări de a observa, ținti și fura alimente de la picnicuri, din pubele și direct de la oameni.

Cercetătorii sugerează că aceste probleme provin mai puțin din faptul că oamenii hrănesc în mod direct pescărușii urbani. Se pare că pur și simplu privindu-ne mâncând ceva va face acel aliment specific și orice obiect identic din apropiere mai atractiv pentru aceste păsări. Acest set de instrumente cognitive va face dificil de gestionat tensiunea dintre oameni și pescărușii argintii urbani.

Panourile cu mesajul „Nu hrăniți păsările!” nu sunt suficiente

Munca oamenilor de știință este, totuși, în acord cu studiile existente, care sugerează că doar aproximativ un sfert din populația de pescăruși urbani din Regatul Unit va încerca de fapt să fure mâncare de la o persoană. Mai puțin de o cincime dintre pescărușii eșantionați s-au apropiat de pungile cu chipsuri atunci când cercetătorii erau în apropiere.

Oricum, orice încercare de a minimiza conflictul ar trebui să se extindă dincolo de descurajarea oamenilor de la hrănirea pescărușilor și ar trebui să țină cont și de abilitățile excepționale de observație ale acestor păsări. Ceea ce este clar, însă, este că nu ne putem baza doar pe semne care insistă să „nu hrăniți păsările”.

Vă recomandăm să citiți și:

O insectă din Jurasic a fost redescoperită în fața unui supermarket din SUA

Ce rol joacă furnicile în regenerarea pădurilor?

Peste 100 de specii noi de insecte au fost descoperite în Norvegia

De ce nu mai cântă masculii de balenă de pe coasta de est a Australiei?