Temperaturile ridicate cresc prețul mâncării, constată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Temperaturile ridicate cresc prețul mâncării, dar cum? Prețurile alimentelor și inflația generală vor crește pe măsură ce temperaturile vor urca odată cu schimbările climatice, arată un nou studiu realizat de un specialist în mediu și de Banca Centrală Europeană.

Analizând lunar prețurile alimentelor și ale altor bunuri, temperaturile și alți factori climatici în 121 de țări din 1996 încoace, cercetătorii calculează că „șocurile meteorologice și climatice” vor determina creșterea costurilor alimentelor cu 1,5 până la 1,8 puncte procentuale anual în decursul unei deceniu sau chiar mai mult, în locuri deja fierbinți precum Orientul Mijlociu, conform unui studiu publicat în Communications Earth & Environment.

Temperaturile ridicate cresc prețul mâncării, mai precis, acest lucru se traduce printr-o creștere a inflației generale cu 0,8 până la 0,9 puncte procentuale până în 2035, cauzată doar de schimbările climatice extreme, arată studiul.

Aceste numere pot părea mici, dar pentru bănci precum Rezerva Federală a SUA, care luptă împotriva inflației, ele sunt semnificative, a declarat autorul principal al studiului, Max Kotz, specialist în climă la Institutul Potsdam pentru Impactul Climatic din Germania.

„Efectele fizice ale schimbărilor climatice vor avea un efect persistent asupra inflației. Acesta este cu adevărat, din punctul meu de vedere, un alt exemplu al modurilor în care schimbările climatice pot submina bunăstarea umană, bunăstarea economică”, a spus Kotz.

Temperaturile ridicate cresc prețul mâncării

Și până în 2060, partea inflației declanșată de climă ar trebui să crească, prețurile alimentelor la nivel global fiind prognozate să crească cu 2,2 până la 4,3 puncte procentuale anual, arată studiul. Acest lucru se traduce printr-o creștere a inflației generale cu 1,1 până la 2,2 puncte procentuale, notează Phys.org.

Gernot Wagner, economist în domeniul climatului la școala de afaceri a Universității Columbia (SUA), care nu a făcut parte din cercetare, a declarat că ceea ce el numește „inflație climatică” este „foarte reală și numerele sunt destul de impresionante”.

Kotz și economiștii de la Banca Europeană au analizat 20.000 de puncte de date pentru a găsi o legătură cauzală în lumea reală între vremea extremă, în special căldura, și creșterea prețurilor. Apoi au analizat ce este proiectat în viitor pentru schimbările climatice și au observat un șoc al prețurilor.

De obicei, atunci când economiștii discută despre inflație și schimbări climatice, este vorba despre creșterea prețurilor energiei ca răspuns la eforturile de reducere a încălzirii globale, dar acest lucru este doar o parte a problemei, a spus Kotz.

„Există aceste șocuri de productivitate pe care le cunoaștem din cauza schimbărilor climatice, din fenomenele meteorologice cauzate de schimbările climatice, de la valurile de căldură și așa mai departe, care reduc productivitatea agricolă. Acestea au și un efect de cascadă asupra inflației alimentare, asupra inflației generale”, a spus Kotz.

Care vor fi cele mai afectate regiuni?

Studiul indică valul de căldură european din 2022 drept exemplu. Căldura extremă a redus rezervele alimentare, determinând creșterea prețurilor alimentelor cu două treimi de punct procentual și creșterea inflației generale cu aproximativ o treime de punct procentual, a spus Kotz. Prețurile au crescut chiar și mai mult în România, Ungaria și în unele părți ale Europei de Sud.

„Consider principalul rezultat referitor la relația istorică dintre anomalii regionale de temperatură și inflația națională a fi credibil. Descoperirile sunt importante. Variabilitatea prețurilor la bunuri esențiale precum alimentele este foarte dureroasă pentru consumatori”, a declarat Frances Moore, economistă de mediu la Universitatea din California, Davis (SUA), care nu a făcut parte din studiu.

Kotz a spus că analiza a constatat că presiunea inflaționistă asupra alimentelor și a altor prețuri este mai rea în zonele și anotimpurile care sunt mai calde. Deci, Europa și America de Nord ar putea să nu fie lovite la fel de puternic ca Sudul Global, care și-ar putea permite mai puțin, a spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au identificat cauza principală pentru criza climatică

Ghețarii alpini vor pierde cel puțin o treime din volum până în anul 2050

Fermele solare gigantice din viitor ar putea afecta cantitatea de energie generată în alte părți ale lumii

2023 a fost cel mai cald an din istoria lumii! „Bucurați-vă cât mai puteți”