Câtă încredere ar trebui să avem în sfaturile primite de la Inteligența Artificială?

Tot mai multe persoane își îndreaptă atenția spre chatboturi alimentate de inteligență artificială pentru sfaturi legate de obiective personale, motivație sau evoluție emoțională.

Fixarea unor obiective clare nu este ușoară, iar menținerea lor pe termen lung poate fi și mai dificilă. În acest context, inteligența artificială devine pentru unii o soluție la îndemână: un partener de conversație mereu disponibil, un „life coach” capabil să ofere planuri, sugestii și mesaje de încurajare.

• Cum ar putea Donald Trump să suspende Spania din NATO?
• Start la plimbare pe Calea Victoriei! Programul „Străzi deschise” revine în București din weekendul 25 și…

Date publicate de OpenAI în 2025 arată că utilizatorii recurg la chatboturi nu doar pentru sarcini practice, ci și pentru orientare personală. Potrivit companiei, AI-ul este perceput tot mai des ca „consilier” și nu doar ca instrument tehnic, mai arată The Guardian.

Zainab Iftikhar, cercetătoare la Universitatea Brown, subliniază că inteligența artificială nu este în esență nici benefică, nici dăunătoare pentru dezvoltarea personală. Pentru persoanele blocate sau copleșite, interacțiunea cu un chatbot poate ușura primul pas spre auto-reflecție.

AI-ul poate sprijini utilizatorul prin organizarea unor idei neclare sau sintetizarea gândurilor exprimate anterior. El este foarte util și la crearea unui plan de acțiune concret.

Ziang Xiao, profesor de informatică la Johns Hopkins University, explică faptul că aceste sisteme reușesc să structureze informațiile deja oferite de utilizator, conturând o imagine coerentă a priorităților și intențiilor sale.

Problemele apar atunci când oamenii acordă IA-ului un rol de autoritate absolută. Modelele lingvistice sunt antrenate pe volume uriașe de texte create de oameni, ceea ce le face susceptibile să reproducă valori și presupuneri culturale dominante, în special cele occidentale, legate de succes, relații sau fericire.

„Există posibilitatea ca AI-ul să propună ținte prea generale sau aliniate la normele sociale comune, ignorând ce contează cu adevărat pentru individ”, avertizează Iftikhar.

Mai mult, aceste recomandări pot fi dificil de contestat, deoarece chatboturile sunt concepute să pară persuasive și empatice.

Un pericol suplimentar este tendința AI-ului de a confirma opiniile utilizatorului. Cercetări recente indică faptul că persoanele care solicită sfaturi de la chatboturi pot ajunge mai ușor într-un „bulevard” de confirmare a propriilor idei decât cei care folosesc metode clasice de căutare online.

Fiind optimizate pentru a fi agreabile, modelele pot deveni excesiv de conforme, chiar și atunci când opiniile utilizatorului nu sunt sănătoase sau realiste. OpenAI a recunoscut în 2025 că a trebuit să ajusteze un update care făcea ChatGPT prea „complimentar” în răspunsuri.

Specialiștii recomandă să privim AI-ul ca pe un partener de reflecție, nu ca pe o autoritate infailibilă. Printre sugestii le lor se numără cererea explicită de analizarea obstacolelor și a planurilor alternative. De asemenea ar trebui folosit chatbotul pentru monitorizarea permanentă a progresului. Este important să fie evaluată cu atenție fiecare propunere: se potrivește cu realitatea ta?

Psihologul Emily Balcetis propune utilizarea AI-ului pentru anticiparea provocărilor, nu doar pentru listarea ordonată a pașilor de urmat.

Cercetătorii subliniază un punct crucial: AI-ul nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile tale. Deși răspunsurile pot suna „umane”, chatboturile nu pot evalua consecințele reale ale acțiunilor.

„Aceste instrumente pot stimula reflecția, dar nu le pasă cu adevărat dacă reușești sau nu”, precizează Xiao. „Rezultatul final depinde exclusiv de utilizator.”