Anotimpurile nu mai respectă calendarul. Ce arată un nou studiu?

Vara sosește mai devreme, durează mai mult și acumulează mai multă căldură decât în trecut, potrivit unui studiu publicat în Environmental Research Letters de cercetători de la Universitatea din British Columbia.

Anotimpurile se schimbă mai repede. Trecerile de la primăvară la vară și de la vară la toamnă devin tot mai bruște. Zonele de coastă din emisfera nordică înregistrează unele dintre cele mai abrupte creșteri ale duratei verii. Fenomenul afectează agricultura, aprovizionarea cu apă, sistemele energetice și sănătatea umană.

• Confirmat științific! De ce este bine să încălzim mâncarea pentru pisici?
• Europenii și-au pierdut încrederea în SUA, iar unii le consideră chiar o amenințare

Cercetătorii au analizat evoluția temperaturii între 1961 și 2023. Au studiat zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Au examinat și tendințele din 10 orașe de pe glob, citează ANSA. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ 6 zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistraseră doar 4 zile pe deceniu până la începutul anilor 2010.

„Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare”, subliniază Ted Scott, autorul principal al studiului. La Sydney, temperaturile de vară durează acum aproximativ 130 de zile. În 1990 durau 80 de zile, cu o creștere de 15 zile pe deceniu. La Toronto, verile se prelungesc cu opt zile pe deceniu.

Florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi. Culturile ar trebui semănate mai devreme. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Zonele cu climă blândă devin tot mai toride. „Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”, explică Scott.

Cercetătorii propun renunțarea la definirea anotimpurilor pe baza calendarului. Vara ar trebui definită prin depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din 1961 până în 1990.

A fost propusă și o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate. Aceasta combină temperatura cu durata perioadei calde. Din 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede față de perioada 1961–1990.