Cercetătorii au descoperit că anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate

Anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate. Cercetători de la Universitatea din California, Berkeley (SUA), au analizat anotimpurile folosind date satelitare și au descoperit că primăvara, vara, toamna și iarna nu sunt sincronizate la nivel global.

Anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate. Faptul că două regiuni se află în aceeași emisferă, la altitudini similare sau la aceeași latitudine nu înseamnă că ele trec prin schimbări sezoniere în același timp.

• Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
• Unul dintre cei mai periculoși vulcani de pe Pământ se umple în secret cu magmă

Chiar și zonele învecinate pot avea tipare climatice și ecologice diferite, modelând habitate foarte distincte. Fenomenul este comparabil cu diferențele de fus orar dintre regiuni apropiate, doar că, de această dată, granițele sunt stabilite de natură.

„Sezonalitatea este adesea văzută ca un ritm simplu, iarnă, primăvară, vară, toamnă, însă munca noastră arată că natura funcționează după un calendar mult mai complex”, a declarat biogeograful Drew Terasaki Hart, autorul principal al studiului.

Anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate, iar asta se vede din satelit

Pe baza a 20 de ani de observații din satelit, echipa a realizat cea mai detaliată hartă de până acum a sincronizării sezoniere a ecosistemelor terestre. Aceasta identifică regiuni unde anotimpurile sunt puternic decalate, multe dintre ele fiind zone cu biodiversitate ridicată. Potrivit cercetătorilor, această variabilitate climatică nu este întâmplătoare și poate favoriza diversitatea biologică.

Dacă resursele naturale din două habitate apropiate devin disponibile în momente diferite ale anului, ecologia și evoluția speciilor pot fi influențate semnificativ. În unele cazuri, același organism poate avea sezoane de reproducere diferite în habitate vecine, ceea ce reduce încrucișarea și, în timp, poate duce la apariția unor specii distincte, scrie ScienceAlert.

Un exemplu clar este oferit de orașele Phoenix și Tucson, din Arizona, aflate la doar 160 de kilometri distanță. Tucson primește cele mai multe precipitații în timpul musonului de vară, în timp ce Phoenix are maximele de ploi iarna, diferențe care se reflectă în ecosistemele locale.

O mai bună înțelegere a schimbărilor climatice

Harta arată și că cele cinci regiuni cu climat mediteranean de pe glob, California, Chile, Africa de Sud, sudul Australiei și zona Mediteranei, au cicluri de creștere a pădurilor care ating vârful cu aproximativ două luni mai târziu decât în alte ecosisteme. De asemenea, sunt evidențiate variații în perioada de înflorire a plantelor și în momentul recoltării culturilor, inclusiv în cazul cafelei din Columbia, unde fermele aflate relativ aproape una de cealaltă pot avea cicluri reproductive complet diferite.

Autorii subliniază că multe predicții ecologice se bazează pe modele simplificate ale anotimpurilor. Pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra planetei și asupra sănătății umane, este esențial să fie luate în calcul diferențele locale, chiar și pe distanțe mici.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

„Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Test de cultură generală. De unde vine scorțișoara?

Un astronaut a surprins peisajul de poveste cu lacul Yellowstone acoperit de zăpadă

Cum a condus interacțiunea umană la scăderea agresivității urșilor?