Simetria ciudată dintre emisferele Pământului pare să se destrame

Cu ani în urmă, oamenii de știință au observat un fenomen ciudat: emisferele nordică și sudică ale Pământului reflectă aproape aceeași cantitate de lumină solară înapoi în spațiu. Această simetrie este surprinzătoare, deoarece emisfera nordică are mult mai mult uscat, orașe, poluare și aerosoli industriali, toate acestea fiind elemente care ar trebui să ducă la un albedo mai ridicat, adică la o reflexie mai mare a luminii solare. În schimb, emisfera sudică este dominată de oceane, care sunt mai întunecate și absorb mai multă energie solară. Dar simetria ciudată dintre emisferele Pământului nu mai este ce a fost odată.

Noile date obținute din satelit sugerează că simetria ciudată dintre emisferele Pământului se destramă. Într-un studiu, climatologul Norman Loeb, de la NASA Langley Research Center, și colegii săi au analizat 24 de ani de observații din cadrul misiunii NASA Clouds and the Earth’s Radiant Energy System (CERES).

• Cum și-au pierdut șerpii membrele?
• Iluminatul artificial nocturn suprimă activitatea moliilor

Studiul este publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Rezultatul: emisfera nordică se întunecă mai repede decât cea sudică, adică absoarbe mai multă lumină solară. Această schimbare ar putea modifica, în următoarele decenii, modelele meteorologice, regimul ploilor și echilibrul climatic global.

Ce se întâmplă cu simetria ciudată dintre emisferele Pământului?

Din anul 2000, instrumentele CERES măsoară câtă lumină solară este absorbită și reflectată de Pământ, dar și câtă radiație infraroșie (unde lungi) este emisă înapoi în spațiu. Analizând aceste date între 2001 și 2024, Loeb a urmărit echilibrul energetic al planetei, adică diferența dintre energia primită și cea emisă, și modul în care aceasta variază de la o emisferă la alta.

„Orice obiect din Univers își menține echilibrul primind și emițând energie, este o lege fundamentală. Pământul își menține acest echilibru prin schimbul constant dintre energia solară primită și radiația emisă în spațiu”, explică Zhanqing Li, climatolog la Universitatea din Maryland (SUA), care nu a participat la studiu.

Cercetătorii au descoperit că emisfera nordică absoarbe cu aproximativ 0,34 wați mai multă energie solară pe metru pătrat, pe deceniu, față de emisfera sudică. „Poate părea o diferență mică, dar raportat la întreaga planetă, este uriașă”, subliniază Li. Pentru a identifica sursele acestui dezechilibru, echipa a folosit o metodă numită „analiza perturbării radiative parțiale” (PRP), care separă influența norilor, a aerosolilor, a luminozității suprafeței și a vaporilor de apă asupra absorbției luminii solare.

Rezultatele au indicat trei cauze principale ale „întunecării” emisferei nordice: topirea zăpezilor și a gheții, scăderea poluării atmosferice și creșterea cantității de vapori de apă, scrie LiveScience.

Înțelegerea norilor

„Are sens. Suprafața emisferei nordice devine mai închisă la culoare pe măsură ce gheața dispare, expunând solul și mările de dedesubt. În plus, poluarea a scăzut în zone precum China, SUA și Europa, ceea ce înseamnă mai puțini aerosoli care să reflecte lumina. Iar pentru că nordul se încălzește mai repede, aerul conține mai multă umiditate, iar vaporii de apă absorb lumina solară, nu o reflectă”, spune Loeb.

Un aspect interesant este că, în ultimele două decenii, acoperirea cu nori nu s-a modificat semnificativ. „Norii rămân un mister. Dacă simetria ar fi o proprietate fundamentală a sistemului climatic, norii ar fi trebuit să compenseze, reflectând mai multă lumină în emisfera nordică, dar nu vedem acest efect”, admite Loeb.

Atât Loeb, cât și alți climatologi recunosc că interacțiunile dintre aerosoli și nori rămân o provocare majoră. „Norii sunt principalul factor care reglează echilibrul energetic al Pământului. De aceea este esențial să înțelegem mai bine rolul lor”, spune Li.

Chiar și așa, studiul lui Loeb reprezintă un semnal de alarmă: asimetria dintre emisfere nu doar că există, dar devine tot mai importantă pentru înțelegerea schimbărilor climatice globale. „Așteptăm cu interes noile modele climatice. Va fi fascinant să revenim asupra acestei întrebări cu instrumente și date mai precise”, a spus Loeb.

Vă recomandăm să citiți și:

Porțiuni uriașe din fundul mării sunt în mod misterios „răsturnate”, au descoperit oamenii de știință

S-a aflat ce anume produce o strălucire misterioasă în Oceanul de Sud

O falie ascunsă sub Canada ar putea declanșa un cutremur masiv după 12.000 de ani de liniște

Lumea se confruntă cu o „criză a plasticului”. Schimbarea poate începe chiar din bucătărie