Cum este creierul capabil „să simtă” bacteriile din intestin și să influențeze organismul

Un studiu recent a identificat, pentru prima dată, mecanismul prin care anumiți neuroni detectează bacteriile din intestin și reacționează la ele, influențând comportamentul organismului.

Studiul, publicat în revista Current Biology, a fost realizat pe un model de vierme microscopic (C. elegans), folosit frecvent în cercetare deoarece are neuroni care „simt” direct bacteriile din sistemul digestiv.

• De ce curentul în România este aproape gratis la prânz și de 10 ori mai scump…
• Economia Rusiei s-a contractat pentru prima dată în trei ani

O anumită celulă nervoasă din intestin detectează substanțe chimice produse de bacterii. Mai exact, nu bacteriile în sine sunt „văzute” de creier, ci moleculele pe care acestea le eliberează sau le au pe suprafață.

Atunci când neuronul recunoaște bacterii „bune”, viermele începe să mănânce mai mult și să se miște mai lent, comportament care îl ajută să rămână la sursa de hrană.

Când detectează bacterii periculoase, reacția este inversă: evită consumul și își schimbă comportamentul pentru a se proteja.

Cercetătorii au descoperit că neuronii nu reacționează la ADN, proteine sau zaharuri simple, ci la un tip specific de zaharuri complexe de pe suprafața bacteriilor.

Aceste molecule acționează ca un fel de „etichetă chimică”: unele semnale spun „aceasta este hrană”, altele semnalează „pericol”.

În plus, un compus produs de anumite bacterii toxice poate bloca complet reacția neuronilor, determinând organismul să evite acea sursă de hrană.

Descoperirea ajută la explicarea unei idei din ce în ce mai dezbătută, anume că bacteriile din intestin nu influențează doar digestia, ci pot afecta direct creierul și comportamentul.

Acest lucru este relevant pentru oameni, deoarece microbiomul intestinal a fost deja asociat cu afecțiuni precum depresia sau Parkinson, deși mecanismele exacte nu erau bine înțelese.

Cercetătorii spun că aceleași tipuri de „circuite” biologice ar putea exista și la mamifere, inclusiv la oameni.

Pe termen lung, astfel de descoperiri ar putea ajuta la dezvoltarea de tratamente care influențează microbiomul pentru a regla mai bine funcția creierului, apetitul sau chiar anumite boli neurologice.