Cum poate fi afectat creierul copilului de anemia mamei?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Conform unui studiu, bebelușii născuți din mame care suferă de anemie au creierul mai mic, în special în regiunile cheie legate de mișcare, învățare și reglarea emoțiilor.

Cercetătorii au afirmat că diferențele de dezvoltare ar putea duce la probleme cognitive odată cu începerea școlii, potrivit unui studiu comun realizat de cercetători de la King’s College din Londra, Și Universitatea Cape Town din Africa, informează The Guardian.

Peste o treime din femeile însărcinate din întreaga lume suferă de anemie, afecțiune cauzată de deficitul de fier. Sângele persoanelor anemice are mai puține globule roșii decât cel normal. Simptomele includ oboseala, dificultăți de respirație și amețeli.

În cadrul studiului, cercetătorii au urmărit peste 300 de mame și bebelușii lor în Cape Town, realizând scanări ale creierului sugarilor de mai multe ori, între vârsta de trei luni și doi ani.

Aceștia au fost împărțiți în două grupuri: mamele anemice și bebelușii lor și mamele ce nu suferă de anemie și sugarii lor.

În medie, potrivit studiului, creierul bebelușilor născuți din mame anemice a fost cu 4% mai mic, decât cel al bebelușilor cu mame fără această afecțiune, deși mamele aveau doar o anemie ușoară.

Diferențele au fost înregistrate în trei regiuni specifice ale creierului: putamenul, nucleul caudat și corpul calos.

„Toate aceste trei regiuni ale creierului sunt implicate în funcții neuropsihologice cheie”, a declarat cercetătoarea Jessica Ringshaw, autoarea principală a studiului, precizând că aceste zone din creier se ocupă cu viteza de procesare, reglarea emoțiilor și funcția executivă.

Ringshaw este cercetătoare la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe (IoPPN) al King’s College și la Universitatea din Cape Town.

Studiul a relevat că diferența dintre cele două grupuri de bebeluși s-a accentuat în primii doi ani de viață.

Corpul calos – care este regiunea creierului cu cea mai mare structură cu materie albă – era cu 4% mai mic la vârsta de 1 an în cazul copiilor cu mame anemice și cu 6% mai mic la vârsta de 2 ani.

„Nu este vorba de copii care recuperează decalajul, în cazul cărora diferențele la nivel cerebral dispar în timp. Ele persistă atunci când copiii împlinesc șase ani și încep școala, moment în care aceste aspecte pot începe să se traducă în dificultăți cognitive mai vizibile”, a declarat Jessica Ringshaw.

Rezultatele oferă o posibilă explicație pentru studiile anterioare care arătau că bebelușii născuți din mame cu anemie au obținut rezultate mai slabe la testele de dezvoltare, a adăugat ea.

Mamele cu și fără anemie erau, în rest, foarte similare în ceea ce privește factori precum venitul familiei și securitatea alimentară, a spus Ringshaw, ceea ce o face să fie convinsă că anemia maternă a cauzat diferențele observate de echipă.

Rezultatele au subliniat importanța combaterii anemiei la femeile aflate la vârsta fertilă, a declarat cercetătoarea.

„Ar trebui să efectuăm screening pentru anemie și deficit de fier, în special în timpul sarcinii”, a precizat Ringshaw.

Ea le-a recomandat femeilor anemice să ia suplimente cu fier sau, acolo unde este cazul, perfuzii.