Ce trebuie să facă omenirea până în 2030 pentru a evita efectele grave ale schimbărilor climatice?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Omenirea trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 18% până în 2030 pentru a evita agravarea schimbărilor climatice, avertizează Organizația Națiunilor Unite. Un nou raport arată că obiectivul limitării încălzirii globale la 1,5°C nu mai poate fi respectat fără o depășire temporară.

Potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), citat de The Guardian, guvernele nu reușesc să transforme angajamentele climatice pe termen lung în măsuri concrete și suficient de rapide.

Deși emisiile globale au rămas în 2025 la niveluri apropiate de cele din anul precedent, experții avertizează că este prea devreme pentru a considera că acestea au atins nivelul maxim. Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat, în ciuda dezvoltării accelerate a energiei regenerabile.

Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a declarat că obiectivul menținerii temperaturilor globale sub pragul de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris, nu mai poate fi atins fără o depășire temporară. „Am amânat, iar acum spunem că această fereastră s-a închis”, a explicat oficialul ONU.

Totuși, Andersen susține că obiectivul nu trebuie abandonat. Reducerea rapidă a emisiilor ar putea limita durata și amploarea depășirii pragului climatic. Potrivit UNEP, o reducere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse bune de limitare a încălzirii globale la aproximativ 1,7°C față de perioada preindustrială.

Chiar și în acest scenariu, valurile extreme de căldură ar deveni mai frecvente, însă efectele ar putea fi mai puțin severe decât în cazul unei încălziri mai mari.

Raportul evidențiază diferența dintre promisiunile guvernelor și politicile aplicate efectiv. Dacă toate angajamentele climatice actualizate ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6°C. În schimb, menținerea politicilor actuale ar conduce la o încălzire estimată la 2,8°C față de nivelurile preindustriale.

Experții avertizează că fiecare cinci ani în care emisiile rămân la nivelurile actuale adaugă aproximativ 0,1°C la proiecțiile privind încălzirea globală. Depășirea tot mai accentuată a pragului de 1,5°C ar putea crește inclusiv riscul declanșării unor schimbări climatice ireversibile, cunoscute drept puncte critice.

Raportul apare într-un context politic complex si complicat. Sub administrația Donald Trump, Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după China, s-au retras din Acordul de la Paris. Bill Hare, directorul organizației Climate Analytics, a criticat marile state producătoare de combustibili fosili, inclusiv SUA și Arabia Saudită.

Potrivit acestuia, cele două țări reprezintă împreună aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili și ar trebui să accelereze reducerea dependenței de aceste resurse. La summitul climatic COP30, organizat anul trecut în Brazilia, guvernele au prezentat angajamente de reducere a emisiilor, însă acestea au fost considerate insuficiente de experții ONU.

Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, susține că tehnologiile necesare reducerii emisiilor există deja. Energia solară și cea eoliană se dezvoltă mai rapid decât anticipau experții, însă guvernele continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili. La rândul său, climatologul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează asupra diferenței dintre țintele asumate și reducerile necesare.

Dacă angajamentele actuale vor fi respectate, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 de gigatone de CO₂ echivalent anual în 2035, deși ar trebui să scadă sub 35 de gigatone. UNEP indică și reducerea emisiilor de metan drept una dintre măsurile care ar putea limita mai rapid încălzirea globală. Metanul are un efect de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt.

Următoarea evaluare globală a progreselor climatice în cadrul Acordului de la Paris este programată pentru 2028. Procesul este însă afectat de incertitudinile privind calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).