Prima pagină D:News

Criminalitatea combatuta matematic

Redactia Descopera.ro | 02.26.2010 | ● Vizualizări: 363
Criminalitatea combatuta matematic     criminalitate, matematica, teorie, mecanism + zoom
Galerie foto (1)

Cercetatorii de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au creat un model matematic in masura sa prezica reusita actiunilor politiei, in baza tipului de “hot spot” criminal.

Cercetatorii americani au pus la punct un model matematic care simuleaza dinamicile de agregare criminala in orase, identificand asa-numitele "puncte fierbinti" ale criminalitatii. Grupul care a condus studiul este alcatuit din antropologul Jeffrey Brantingham, colaborator al Departamentului de politie din Los Angeles, Andrea Bertozzi, director al Departamentului de matematica aplicata la UCLA, colegul acesruia Martin Short (seful echipei) si George Tita, profesor de criminologie la Universitatea California din Irvine.

Modelul, construit pe baza datelor stranse de politie in teritoriu in ultimii zece ani, reproduce dinamicile "hot spot"-urilor criminale. Potrivit cercetatorilor, aceste puncte fiebinti se diferentiaza in doua tipuri: exista cele generate de mici "varfuri" care cresc intr-o zona cu densitate criminala scazuta (super-critical hotspots) si cele care se nasc intr-un teritoriu unde criminalitatea este dens distribuita, avand tendinta de a se centraliza (subcritical hotspots).

Potrivit specialistilor, actiunile anti-criminalitate pot avea efecte foarte diferite in cele doua cazuri, iar modelul serveste la a prezice daca o actiune represiva a politiei va fi realmente eficienta si daca efectelor vor dura. "Daca actionam fara a sti cu ce tip de hot ne confruntam nu vom fi in masura sa prezicem daca nu cumva vom provoca doar o deplasare a acestuia intr-o alta zona sau daca intr-adevar reducem criminalitatea", a explicat Brantingham.

Cu modelul lor, Short si Bertozzi incearca asadar sa prezica felul in care un hot spot va raspunde la actiunile represive, facand apel la ceea ce in matematica se numeste "Teoria bifurcatiei". Potrivit acesteia, un algoritm poate prezenta, in diverse puncte, doua solutii la fel de probabile, si este imposibil sa stabilesti care dintre optiuni se va dovedi cea adevarata. "Am facut ceea ce biologii si inginerii fac de multa vreme: am studiat comportamentele si am incercat sa intelegem mecanismele si dinamicile sistemului", au precizat cei doi.
Sursa: Galileo

CITESTE SI: