Home » D:News » Botoxul iti distruge emotiile

Botoxul iti distruge emotiile

Botoxul iti distruge emotiile
Publicat: 04.04.2010
Ce este o emotie si ce raport exista intre aceasta si expresivitatea chipului? Rezultatele unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Wisconsin-Madison, Statele Unite, prezentat recent la reuniunea anuala a “Society for Personality and Social Psychology”, arata ca utilizarea toxinei botulinice poate influenta modul de procesare a anumitor emotii.

In mod deosebit, s-a dovedit ca persoanele supuse unor
tratamente cu botox pentru atenuarea ridurilor in partea superioara
a fetei intampina dificultati nu numai in a-si manifesta o stare de
insatisfactie, ci au nevoie de mai mult timp pentru a intelege
valenta emotionala a expresiilor verbale corespunzatoare unor
emotii negative, precum ostilitatea, frica, furia.

Nu s-a inregistrat insa nicio modificare a capacitatii subiectilor
implicati in studiu de a recunoaste imediat emotiile pozitive, speranta, dorinta, bucurie,
fericire.

Ideea ca exista o corespondenta bi-univoca intre expresiile
chipului si emotii a insotit pe tot parcursul anilor ’80 programele
de cercetare din sfera psihologiei comportamentului non-verbal.
„Multa vreme neurologii s-au intrebat daca emotiile se formeaza in
creier si se transmit chipului sau invers. Acum stim ca ambele
ipoteze sunt valabile: corpul, muschii care contribuie la mimica,
participa la formarea emotiilor, iar cele doua sisteme se
influenteaza reciproc”, a comentat Massimo Signorini, chirurg
plastic la Institutul Dermatologic European.

Studiul realizat de psihologii americani confirma in mod indirect
ipoteza feedback-ului facial: expresia chipul este intim legata si
de capacitatea de a „simti” si a recunoaste emotiile. „In mod
normal, creierul poate transmite niste semnale la
periferie pentru a incrunta fruntea , si intensitatea incruntarii
este la randul ei retransmisa la creier. Atunci insa cand acest
circuit se intrerupe, intensitatea emotiilor si capacitatea noastra
de a le intelege este alterata sau distrusa”, considera Arthur
Glenberg, profesor de psihologie la Universitatea
Wisconsin-Madison.

Sursa: La Stampa

CITESTE SI:

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase