Cum cresc galaxiile

„De cativa ani incoace, unele modele teoretice si observatii ale
unor galaxii indepartate au inceput sa sugereze ca absorbtia
continua de gaz ar putea reprezenta unul dintre mecanismele
principale din spatele formarii de noi stele in galaxiile cele mai masive din Universul
primordial”, a explicat Giovanni Cresci, primul autor al
articolului aparut in revista Nature.

In cadrul studiului lor, astronomii au utilizat instrumentul
SINFONI, instalat pe telescopul VLT al European Southern
Observatory (ESO) diin Chile, pentru a studia compozitia chimica a
gazului prezent in trei galaxii cu forma de disc, aflate la o
distanta de peste 12 miliarde de ani lumina de noi, galaxii formate
de-abia la 2 miliarde de ani dupa Big Bang.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Punctul forte al instrumentului SINFONI este capacitatea lui de a
furniza informatii legate de felul in care este distribuita materia
in galaxii si mai ales, din ce este ea compusa;
tocmai acest lucru a permis studierea pentru prima oara in galaxii
atat de indepartate variatia din compozitia chimica a gazului, de
la centrul acestora pana la periferie.

Astrofizicienii au descoperit ca aceste trei galaxii (spre
deosebire de cele actuale, unde elementele grele sunt mai abundente
in apropiere de centru) au regiuni in apropierea nucleului sarace
in elemente chimice mai grele decat hidrogenul, dar bogate in stele
in formare. O descoperire surprinzatoare, in dezacord cu
previziunile majoritatiii modelelor teoretice ale evolutiei
chimice, si cu ceea ce se observa in galaxiile apropiate, unde
cantitatea de elemente chimice mai grele decat hidrogenul se
micsoreaza pe masura ce se inainteaza catre regiunile externe ale
galaxiei.

Observatiile astronomilor au confirmat un scenariu in care formarea
de noi stele este asociata cresterii cantitatii de gaz primordial
in regiunile centrale: zonele externe ale galaxiilor sunt
imbogatite cu elemente grele produse in interiorul stelelor, in
timp ce „deficienta” de elemente grele in cele apropiate de centru
se datoreaza noului gaz intergalactic, compus aproape in totalitate
din hidrogen.
Sursa: Le Scienze