Home » D:News » Carnea crescută „in vitro”, mai aproape de realitate

Carnea crescută „in vitro”, mai aproape de realitate

Carnea crescută „in vitro”, mai aproape de realitate
Publicat: 01.02.2011
Din ce în ce mai mulţi cercetători consideră că soluţia pentru eradicarea foametei pe Terra constă în carnea „in vitro”. Aceasta ar fi „cultivată” în laborator şi ar fi o nouă sursă de hrană pentru o populaţie în continuă creştere.

Carnea crescută în laborator este momentan prea costisitoare
pentru a fi viabilă ca produs ce poate fi oferit publicului larg,
însă biologi din întreaga lume încearcă să găsească metode pentru a
o concepe.

NASA a efectuat prima cercetare în acest domeniu, căutând
iniţial o sursă de hrană pentru astronauţii săi. Însă ideea este
mai veche: Winston Churchill anunţa în 1932 că „în 50 de ani, vom
scăpa de absurditatea de a creşte o găină întreagă doar pentru a-i
mânca aripile sau pieptul, crescând aceste părţi separat, într-un
mediu adecvat”.

Guvernul olandez a investit 4 milioane de dolari în experimente
de concepere a cărnii in vitro, iar PETA, celebra organizaţie ce
pledează pentru drepturile animalelor, a oferit un premiu de un
milion de dolari primei companii care reuşeşte, înainte de 2012, să
aducă pe piaţă un produs din carne de pui creată în laborator.

Biologii care încearcă să creeze carne în laborator sunt
conştienţi că o bună parte a publicului nu va privi acest lucru cu
ochi buni. „Oamenii nu doresc să asocieze mâncarea cu
tehnologia, şi probabil se vor îngreţoşa când vor auzi de carne
crescută în laborator
„, spune Nicholas Genovese, un
specialist în biologie celulară. „Dar sunt multe produse pe
care astăzi le consumăm şi le considerăm naturale, deşi sunt
produse într-o manieră similară. De exemplu iaurtul, vinul sau
berea, toate sunt produse de om cu ajutorul drojdiei. Aceste
produse au fost acceptate de societate”
, susţine el.

Un alt argument adus de biologi în favoarea cărnii crescute în
laborator este faptul că populaţia este într-o expansiune continuă,
iar carnea pe care aceştia o doresc să o consume necesită din ce în
ce mai mult pământ, pentru a creşte cerealele cu care animalele
trebuie hrănite.

„30% din suprafaţa totală a pământului este folosită pentru a
creşte proteină animală. Un animal are nevoie între 1.4 şi 3.6 kg
de nutrienţi pentru a produce jumătate de kilogram de carne. Este
un sistem ineficient, iar pe deasupra trebuie să ne gândim şi la
deşeurile animale. Carnea crescută în laborator nu are un sistem
digestiv”, pledează Genovese.

Unul dintre cercetătorii care lucrează la conceperea cărnii in
vitro spune că aceasta va putea avea orice aromă: „Cum doriţi să
guste? Vreţi un pic de grăsime, un gust de porc, de miel? Orice
gust doriţi va putea fi proiectat. La fel şi textura. Iar asta va
fi posibil fără apela la modificări genetice, chiar dacă mâncarea
modificată genetic există astăzi şi este perfect sănătoasă”.

Un ultim argument în favoarea cărnii in vitro este
perspectiva călătoriilor interplanetare: „Dacă oamenii vor dori să
călătorească în spaţiu, vor fi nevoiţi să-şi producă propria
mâncare. Nu vor putea lua o vacă cu ei, de exemplu. Trebuie să luăm
aceste idei în calcul pentru a progresa, altfel vom stagna. Acum 15
ani, cine şi-ar fi putut imagina iPhone-ul, de exemplu?”

Sursa:
Reuters

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ciudata personalitate a doctorului Carol Davila
Ciudata personalitate a doctorului Carol Davila
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Se împlinesc 187 de ani de la nașterea primului rege al României
Se împlinesc 187 de ani de la nașterea primului rege al României
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?
Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare
O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare