Cu cât eşti mai naţionalist, cu atât eşti mai religios

Mălina Voicu, sociolog la Universitatea din Bucureşti, a
analizat datele obţinute de sondaj realizat în peste 30 de ţări
europene. Conform acestei cercetări, era mult mai probabil ca
persoanele care s-au declarat mândre de ţara lor să fie religioşi.
Această corelare s-a menţinut şi după ce au fost au fost eliminaţi
factori diferenţiatori precum vârsta, sexul, educaţia, venitul, sau
nivelul de trai al ţării. Chiar şi după eliminare acestor numeroşi
factori, oamenii naţionalişti au rămas mai religioşi în comparaţie
cu restul populaţiei.

Voicu a studiat apoi şi „concentrarea religioasă”, pentru a vedea
cât de fragmentată este o ţară din punct de vedere religios.
Sociologul a descoperit că în ţările ce sunt dominate de o singură
religie, conexiunea dintre naţionalism şi religie este mai
puternică. În ţările mai fragmentate din punct de vedere religios,
legătura nu era la fel de puternică. Astfel, religia nu duce
automat la naţionalism, însă atunci când o naţiune este majoritare
de o anumită confesiune, ele se consolidează reciproc.

• Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
• Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?

Această cercetare arată că naţionalismul este o componentă a ceea
ce numim „religie”, iar în anumite condiţii sociale populaţia
naţionalistă este atrasă de religie, influenţând-o în
consecinţă.

Sociologul arată că persoanele care trec prin schimbări sociale
rapide încearcă să-şi consolideze identitatea naţională, căutând
stabilitate şi o nouă definiţie a sinelui şi a propriei identităţi.
Religia intervine oportun, oferind conţinut pentru noua identitate
naţională, mai ales dacă acea confesiune deţine un monopol religios
în respectiva ţară; astfel, ea facilitează formarea de grupuri mari
ce au un potenţial mai mare pentru mobilizarea politică, făcând
astfel mai probabil controlul resurselor, mai ales când au
susţinerea statului.

Sursa:
Science and Religion Today