Home » D:News » Astronauţii ar putea abandona Staţia Spaţială Internaţională

Astronauţii ar putea abandona Staţia Spaţială Internaţională

Astronauţii ar putea abandona Staţia Spaţială Internaţională
Publicat: 31.08.2011
Astronauţii vor abandona Staţia Spaţială Internaţională, cel mai probabil în luna noiembrie, în cazul în care problemele de la motor care au avariat săptămâna trecută o navă rusească de marfă nu vor fi diagnosticate şi reparate.

Chiar dacă va mai fi locuită, staţia spaţială poate fi manevrată de controlorii aflaţi pe Terra, nefiind un pericol imediat ca aceasta să cadă de pe orbită. Trei astronauţi ruşi, doi americani şi un japonez trăiesc în prezent la bordul SSI.

De-a lungul timpului, Staţia Spaţială Internaţională, care valorează 100 de miliarde de dolari, a fost în mod constant ocupată.

Miercurea trecută, nava rusească Progress, ce transporta trei tone de provizii către staţia spaţială, s-a prăbuşit în Siberia. Datele telemetrice ale rachetei au indicat faptul că o scurgere a presiunii combustibililor a dus la oprirea motoarelor după doar cinci minute şi jumătate de zbor.

Racheta Soyuz, care ridica de la sol nava Progress, este similară cu cea care transportă astronauţii către staţie, iar oficialii doresc să se asigure că au înţeles care sunt cauzele pentru care lansarea de săptămâna trecută a eşuat şi că aceste probleme nu vor reveni.

Eşecul navei Progress nu a avut un impact imediat pe Staţia Spaţială, însă unul dintre astronauţii ruşi va rămâne în curând fără haine şi va fi nevoit să împrumute unele din cele deţinute de NASA.

Actuala echipă are destule provizii şi poate rămâne în spaţiu pentru destul de mult timp.

Două capsule Soyuz, fiecare având trei locuri pentru pasageri, sunt în prezent andocate la staţia spaţială. Dar capsulele au capacitatea de a rămâne doar 200 de zile pe orbită, deoarece peroxidul de hidrogen folosit de propulsoarele navei spaţiale se degradează în timp.

Întoarcerea primei capsule va fi amânată cu o săptămână, până pe 15 septembrie, oferind NASA şi Agenţiei Spaţiale Ruseşti mai mult timp pentru a studia opţiunile pe care le au. Amânarea cu mai multe zile a acestei călătorii ar încălca regulile de siguranţă, pentru că următoarea oportunitate de întoarcere ar fi abia în octombrie, după limita de 200 de zile.

Ceilalţi trei membri ai echipajului ar putea reveni în capsula Soyuz în a doua jumătate a lunii noiembrie. În cazul în care racheta nu va fi reparată, staţia spaţială va rămâne goală.

Unele experimente precum Alpha Magnetic Spectrometer, un experiment ce priveşte fizica particulelor, instalat în mai, va continua să funcţioneze fără supravegherea umană. Dar alte cercetări vor fi abandonate până când întreg echipajul va reveni la bordul saţiei.

În timp ce toate operaţiunile de zi cu zi pot fi manipulate de la distanţă, controlorii de la sol ai misiunii nu pot fi în măsură să gestioneze situaţiile de urgenţă care ar putea pune în pericol staţia spaţială.

După retragerea din uz a navetelor NASA, rachetele Soyuz vor fi singurele care pot face legătura dintre Staţia Spaţială şi sol pentru următorii ani. Datând din anii 1960, rachetele Soyuz au fost o bază de încredere pentru programul spaţial rus.

Sursa: New York Times

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem