Viitorul e aici: imprimantele 3D sunt folosite pentru tipărirea de vene artificiale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Piedica majoră întâmpinată până în prezent în crearea ţesuturilor artificiale a fost aprovizionarea acestora cu nutrienţi, care se realizează natural prin intermediul vaselor capilare.

O echipă de cercetători de la Institutul Fraunhofer din Germania a rezolvat această problemă prin utilizarea unei imprimante 3D şi a unei tehnici numite polimerizare multifotonică.

• Deși este printre liderii europeni la viță-de-vie, România nu reușește să exporte vin
• Cum să economisești bani fără să-ți schimbi prea mult stilul de viață?

Din miile de pacienţi care au nevoie disperată de un transplant, unii nu reuşesc să obţină organul necesar în timp util. Peste 11.000 de persoane au fost puse pe lista de aşteptare pentru transplant de organe în Germania doar în 2011.

Pentru a salva cât mai multe vieţi, cercetătorii din întreaga lume care activează în domeniul ingineriei ţesuturilor au încercat să creeze ţesuturi artificiale şi chiar organe întregi în laborator.

Dar, pentru ca un organ creat în laborator să funcţioneze, el are nevoie de vase de sânge artificiale pentru a-l alimenta cu nutrimente. Au eşuat numeroase încercări de creare a unor vase capilare sintetice, însă cele mai recente rezultate ale echipei germane sunt promiţătoare.

„Ambele tehnologii implicate funcţionează deja în teste şi se lucrează la dezvoltarea unei metode prin care ele să funcţioneze împreună”, a declarat dr. Gunter Tovar, conducătorul proiectului BioRap aflat în desfăşurare la Institutul Fraunhofer pentru Inginerie Interfacială şi Biotehnologie din Stuttgart. Tehnologia de imprimare 3D este din ce în ce mai folosită în numeroase industrii, de la producţia obiectelor vestimentare şi crearea modelelor arhitecturale până la modelarea figurinelor de ciocolată.

Pentru a imprima, însă, ceva atât de fin şi de complex ca vasul de sânge, cercetătorii au combinat tehnologia tipăririi tridimensionale cu cea a polimerizării bifotonice – folosirea fasciculelor laser asupra materialului pentru a stimula moleculele în puncte de focalizare de dimensiuni foarte mici.

Materialul devine apoi unul solid, dar flexibil, permiţându-le cercetătorilor să modeleze structuri elastice de mare precizie care să poată fi tolerate de ţesuturile corpului uman.

Pentru ca vasele sintetice să nu fie respinse de organismul viu, pereţii acestora vor fi tapetaţi cu biomolecule modificate.

Sursa: BBC News