Au trecut 49 de ani de la amartizare, momentul în care omenirea a luat contact cu Planeta Roşie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În anii 1960 şi 1970, programul spaţial Mars al Uniunii Sovietice şi programul Mariner al SUA au furnizat un volum mare de date preliminare despre planeta Marte.

Apoi au ajuns acolo sondele Viking, în 1975. Alte şi alte misiuni spaţiale au îmbogăţit spectaculos, de la un deceniu la altul, cunoştinţele noastre despre planeta vecină.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Cel mai controversat capitol în istoria explorării Planetei Roşii îl constituie, după toate probabilităţile, misiunea Viking. În 1975, cele două vehicule – landere, cum sunt numite -, Viking 1 şi Viking 2, au amartizat (erau primele vehicule terestre care asolizau pe Marte), printre sarcinile lor fiind şi aceea de a căuta aşa-numite bio-semnături – semne al vieţii, urme de orice natură care să indice că pe planetă trăia, ori măcar trăise cândva, ceva viu.

Rezultatele experimentelor biologice realizate de mini-laboratoarale montate la bordul landerelor Viking au fost însă, la vremea aceea, neconcludente.

Avem nevoie de o piatră de pe Marte

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 20 iulie:

1304 – S–a născut Francesco Petrarca, poet, istoric şi arheolog italian, primul mare umanist al Renaşterii (m. 1374).

1514 – Gheorghe Doja a fost executat.

1819 – S–a născut scriitorul elveţian Gottfried Keller (m. 16 iulie 1890).

1821 – S–a născut scriitorul Alexandru Zanne (m. 7 noiembrie 1880).

1847 – S–a născut pictorul german Max Liebermann (m. 8 februarie 1935).

1848 – Pe Câmpia de la Filaret – “Câmpia Libertăţii” – a avut loc manifestaţia de protest a locuitorilor Bucureştiului faţă de încălcarea teritoriului ţării de către armata otomană.

1852 – S–a născut Grigore Crăiniceanu, general, membru corespondent şi membru titular al Academiei Române. De numele lui se leaga punerea bazelor “Revistei militare” (1883) şi a “Cercului publicaţiilor militare” (1889).

1862 – S–a născut Paul Bujor, zoolog, membru de onoare şi membru titular onorific al Academiei Române, fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România (m. 17 mai 1952).

1872 – S–a născut Gheorghe Munteanu–Murgoci, geolog, geograf şi speolog, membru corespondent al Academiei Române (m. 17 mai 1952).

1890 – S–a născut pictorul şi gravorul Italian Giorgio Morandi (m. 18 iunie 1964).

1896 – A apărut, la Bucureşti, sub direcţia lui Alexandru Macedonski, ziarul “Liga Ortodoxă”, în paginile căruia au debutat Tudor Arghezi şi Gala Galaction.

1896 – A fost încheiat un Acord privind comunicaţiile telegrafice între România şi Serbia.

1897 – A aparut la Bucureşti “Revista modernă”, bilunar ştiintific, literar şi sportiv.

1906 – S–a născut pictorul Calin Alupi, unul dintre ucenicii lui Nicolae Tonitza (m. 19 septembrie 1988).

1912 – S–a născut poetul, prozatorul şi traducatorul Ştefan Popescu (m. 16 ianuarie 1995).

1915 – În contextul evoluţiei nefavorabile a situaţiei de pe câmpurile de luptă, în timpul primului război mondial, puterile Antantei au declarat că acceptă cererile Guvernului român în privinţa teritoriilor româneşti din Imperiul Habsburgic şi au început demersurile la Bucureşti, cerând intrarea României în război.

1919 – S–a născut alpinistul şi exploratorul Edmund Hillary, primul om care a ajuns pe Everest.

1927 – A încetat din viaţă Ferdinand I, rege al României între anii 1914–1927. Nepotul său, Mihai este proclamat rege. Până la majoratul acestuia este instituită o regenţă.

1930 – S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret din România (m. 18 iul. 2009).

1934 – A încetat din viaţă Ştefan Zeletin, istoric, sociolog, publicist, teoretician al neoliberalismului (n. 1882).

1938 – S–a născut actriţa Natalie Wood (m. 29 noiembrie 1981).

1940 – S–a născut plasticianul şi scriitorul Constantin Dracsin (m. 7 ianuarie 1999).

1942 – S–a născut economistul Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei în cabinetul Ciorbea, analist şi realizator TV.

1944 – Atentat eşuat asupra lui Hitler, executat de colonelul Claus von Stauffenberg, cu implicarea unui grup de ofiţeri superiori germani.

1945 – A murit poetul Paul Valéry (n. 30 octombrie 1871).

1969 – Astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului „Apollo-11”, este primul pământean care coboară pe suprafaţa Lunii, într-o zonă a Mării Liniştii.

1991 – Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

1993 – A încetat din viaţă regizorul american de origine română Jean Negulesco (n. 26 februarie 1900).

1993 – Are loc inaugurarea Muzeului Aviaţiei din Bucureşti (înfiinţat în 1990).

1999 – Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse a recunoscut dreptul ţărilor care nu au luptat în cel de-al doilea război mondial de partea Germaniei naziste de a-şi recupera valorile culturale aflate în prezent pe teritoriul Rusiei.

2001 – Consilierii municipali din partea PNŢCD i-au retras sprijinul politic viceprimarului general al Bucureştiului Călin Cătălin Chiriţă.

2002 – Azerbaidjanul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina au încheiat în cursul unui summit desfăşurat la Yalta, un acord privind crearea unei zone de liber schimb între cele patru foste republici sovietice.

2004 – Statele Unite şi România au semnat un acord de cooperare împotriva proliferării tehnologiilor şi materiale nucleare.

2009 – Scriitorul american de origine irlandeză Frank McCourt, laureat al premiului Pulitzer pentru romanul „Angela’s Ashes”, care relatează anii grei ai copilăriei sale, a decedat (n. 1931).

2011 – A încetat din viaţă pictorul britanic Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud, cunoscut mai ales pentru nudurile şi autoportretele sale; a realizat un portret al reginei Elizabeth a II-a pe care i l-a oferit cu ocazia jubileului ei din 2001 (n. 8 decembrie 1922).