Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conform legendei, regina egipteana s-a sinucis in anul 30 i.Hr., lasandu-se muscata de un sarpe veninos. Un specialist german propune insa – pe baza unor cercetari recente – o versiune diferita in ceea ce priveste cauza mortii Cleopatrei.

• Copilul care a ajuns să aibă la degetul mic întregul destin al Rusiei
• Orașul antic Side, poarta către trecut de pe Riviera Turcă

Studiind scrieri medicale stravechi si consultandu-se cu biologi specializati in cercetari asupra serpilor, Christoph Schaefer, profesor la Universitatea din Trier, a ajuns la concluzia ca moartea Cleopatrei nu s-a datorat veninului, ci unui cocteil de substante toxice extrase din plante.

Specialistul crede ca regina s-ar fi sinucis band un amestec de opiu, extract de omag si de cucuta – o combinatie utilizata in acele vremuri pentru a provoca o moarte nedureroasa, in cateva ore.

Christoph Schaefer e de parere ca regina Cleopatra, vestita pentru farmecul ei, ar fi dorit sa-si pastreze frumusetea chiar si in ultimele ceasuri ale vietii; de aceea, e greu de crezut ca ar fi ales moartea prin muscatura de sarpe; o astfel de moarte e precedata de o agonie care poate dura mai multe zile si desfigureaza pe cel muribund.

Cleopatra a domnit in Egipt intre anii 51-30 i. Hr.; dupa moartea imparatului roman Cezar, ea s-a aliat cu Marc Antoniu in lupta impotriva mostenitorului lui Cezar, Octavian.

Invins de Octavian in batalia de la Actium, Marc Antoniu s-a sinucis; Cleopatra a facut si ea acelasi lucru, la scurt timp dupa moartea lui, la 12 august 30 i. Hr.

Cleopatra a fost ultimul monarh al Egiptului. Dupa moartea ei, tara a devenit o provincie romana.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 12 august:

1816 – S–a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic, membru şi preşedinte al Societăţii Academice Române, prim-ministru al României de două ori, preşedintele Academiei Române de patru ori (d. 22 aprilie 1897).

1833 – Este fondat oraşul american Chicago.

1848 – A încetat din viaţă George Stephenson, inginer englez, inventatorul primei căi ferate publice ce utiliza locomotive cu abur (n. 1781).

1866 – S–a născut Jacinto Bonavente Martinez, autor dramatic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1922: “Noaptea sabatului”, “Logodnica de zăpadă”, “Scrisori de femeie” (d. 14 iulie 1954).

1899 – S-a născut Scarlat Longhin, general şi medic dermatovenerolog român, membru corespondent al Academiei Române (d. 13 martie 1979).

1925 – S-a născut Norris McWhirter, unul dintre fondatorii Cărţii Recordurilor (d. 19 aprilie 2004)

1933 – S–a născut actorul Nae Gheorghe Mazilu: „Mitrea Cocor”, „Expediţia”, „Harababura” (d. iunie 2001)

1933 – A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Alexandru Philippide, membru al Academiei Române, întemeietorul şcolii de lingvistică de la Iaşi (n. 1 mai 1859).

1937 – A încetat din viaţă scriitorul Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu), membru post-mortem al Academiei Române (n. 9 octombrie 1908).

1948 – A încetat din viaţă Harry Brearley, inventatorul oţelului (n. 18 februarie 1871).

1955 – A încetat din viaţă scriitorul Thomas Mann, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929: “Casa Buddenbrook”, “Muntele vrăjit”, “Moarte la Veneţia”, “Iosif şi fraţii săi”, “Doctor Faustus” (n. 6 iunie 1875).

1982 – A încetat din viaţă actorul Henry Fonda: “Femeia diabolică”, “Fructele mâniei”, “Război şi pace”, “Draga mea Clementina” (n. 16 mai 1905).

1992 – S-a semnat, la Geneva, Acordul dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru refugiaţi (UNHOR) pentru sprijinirea dezvoltării structurilor instituţiilor române cu competenţe în domeniul refugiaţilor şi azilului.

1992 – A încetat din viaţă compozitorul şi pianistul John Cage, inventatorul pianului preparat şi unul dintre iniţiatorii muzicii aleatorice, concomitent cu P. Boulez (Franţa) şi cu K. Stockhausen (Germania) (n. 15 septembrie 1912)

1997 – Guvernul a aprobat, printr–o Ordonanţă de urgenţă, Legea Transporturilor. Reglementarea prevedea accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de transport pentru toţi agenţii economici autorizaţi să execute activitatea de transport.

1999 – Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti şi Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională au lansat cea mai mare cerere de oferte pentru finanţarea de proiecte româneşti din fondurile PHARE, în valoare de 19,375 milioane de euro.

1999 – România a primit prima tranşă a împrumutului acordat de Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 73 de milioane de dolari.

2000 – A încetat din viaţă actriţa americană Loretta Young, supranumită Sfânta Loretta, laureată a premiului Oscar: “Fiica fermierului”, “O noapte de neuitat” (n. 1913).

2000 – Submarinul rusesc K-141 Kursk s-a scufundat în Marea Barents în timpul unui exerciţiu militar.

2004 – Preşedintele Ion Iliescu l-a decorat la Palatul Cotroceni pe cancelarul Germaniei Gerhard Schroeder, cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

2005 – Un contingent de 380 de militari salvadorieni a plecat spre Irak, pentru a asigura cea de-a cincea rotaţie a trupelor acestei ţări.

2006 – Guvernul libanez a aprobat, cu unanimitate de voturi, rezoluţia 1701 care cere încetarea ostilităţilor cu Israel în pofida „rezervelor”.

2007 – Guvernul israelian a votat un proiect de buget cu o valoare-record de 73 de miliarde de dolari.

2008 – Sportivul Mihai Covaliu a câştigat bronzul în proba de sabie din cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, aducând delegaţiei României a doua medalie la competiţia din China.