Cinci lucruri mai puţin cunoscute despre Zidul Berlinului. Povestea incredibilă a fugii tânărului Holger

În noaptea de 9 noiembrie 1989, autorităţile est-germane au hotărât dărâmarea Zidului, mii de oameni, aflaţi de o parte şi de cealaltă a acestuia, celebrând reuniunea cu familiile din cealaltă parte a graniţei. La 26 de ani de la căderea Zidului Berlinului, există, încă, lucruri mai puţin cunscute publicului. Iată câteva dintre acestea:

Construcţia Zidului a durat aproximativ 15 ani

• O descoperire unică, veche de 9.500 de ani, dezvăluie o perspectivă rară asupra ritualurilor străvechi
• Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian

Perioada ce a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial a fost una extrem de tensionată pentru germani. La scurt timp după terminarea războiului, ţara lor a fost divizată de statele victorioase, impunându-se construirea unui zid, care să despartă zona comunistă a ţării de cea capitalistă. Astfel, în timpul construirii gardului de beton, în anii 1949-1961, peste 2 milioane de est-germani au reuşit să emigreze în RFG. 1000 dintre aceştia au murit, în încercarea de a trece graniţa ilegal. În cele din urmă, eforturile liderului comunist german Walter Ulbricht se concretizează pe data de 13 august 1961, când zidul a fost finalizat.

Zidul Berlinului este format, de fapt, din două ziduri

Frontiera de aproximativ 43 de km, ce despărţea, în trecut, Berlinul de Est şi Berlinul de Vest, consta în două ziduri paralele, între care exista o „Fâşie a Morţii”, cu o lăţime de circa 146 m. Pe suprafaţa Fâşiei erau construite sute de turnuri de supraveghere, erau săpate şanţuri, pentru a putea împiedica vehiculele să treacă, şi era dispus armament controlat prin intermediul unor cabluri.

Peste 5000 de oameni au reuşit să treacă graniţa, peste Zidul Berlinului

Primul dezertor care a reuşit să treacă de Zidul Berlinului a fost est-germanul Conrad Schumann, un vameş în vârstă de numai 19 ani. Escapada lui a fost imortalizată pe peliculă. Una dintre cele mai cunoscute reuşite de evadare este cea a fraţilor Bethke, care au ajuns, pe rând, pe teritoriul Germaniei de Vest. Primul dintre fraţi, Ingo, a reuşit să treacă râul Elba, în anul 1975. Opt ani mai târziu, l-a urmat fratele său, Holger, care a ajuns în Berlinul de Vest, pe un cablu de oţel, propulsat cu ajutorul unui arc cu săgeţi. În cele din urmă, în anul 1989, cei doi s-au întors după fratele lor, Egbert, pentru a-l aduce în Germania de Vest.

Dărâmarea Zidului a fost iniţiată în mod întâmplător

La o conferinţă de presă, din seara zilei de 9 noiembrie 1989, unul dintre membrii Biroului Politic al Partidului Socialist Unit, Günter Schabowski, a anunţat ridicarea restricţiilor privind vizele. Această declaraţie a creat agitaţie în rândul est-germanilor, care s-au adunat în apropierea Zidului. La punctul de trecere corespunzător străzii Bornholmer, ofiţerul de serviciu, Harald Jäger, confruntat cu presiunea mulţimii şi reacţiile violente ale superiorilor săi, a luat decizia să deschidă graniţa. La scurt timp au fost deschise şi celelalte puncte de trecere a frontierei.

O parte din Zidul Berlinului se află în baia unui cazinou din Las Vegas

Dărâmarea oficială a Zidului a început în vara anului 1990. Aproape 40.000 de secţiuni au fost refolosite, pentru proiectele de reconstrucţie a Germaniei. Alte porţiuni din Zid au fost transportate în mai multe zone de pe Glob. Astfel, câteva segmente au ajuns să facă parte din decorul băii unui cazinou din Las Vegas, care le conservă în spatele unor pereţi din sticlă.

Sursa: History