Treblinka, lagărul în care 5.000 de oameni erau omorâţi în 20 de minute – VIDEO

Prezentate în documentarul ”Treblinka: Maşina de ucis a lui Hitler” (Treblinka: Hitler’s Killing Machine), săpăturile dezvăluie faptul că naziştii nu au fost atât de buni precum credeau în a-şi ascunde crimele. Pereţi de cărămidă şi fundaţiile camerelor de gazare au fost descoperite, precum şi numeroase oase umane.

”Pentru mine, acest lucru a fost şocant”, spune liderul proiectului, Caroline Sturdy Colls, un arheolog criminalist care lucrează de obicei alături de poliţie pentru a descoperi victimele crimelor din prezent.

• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai
• România și pierderea Dobrogei. Ionel Brătianu: „Soarta Dobrogei nu depinde de stipulațiile păcii de la Bucureşti”

Dintre toate atrocităţile celui de-al Treilea Reich al lui Hitler, Treblinka este una dintre cele mai şocante. Istoricii estimează că aproximativ 900.000 de evrei au fost ucişi în acest lagăr de concentrare în Polonia ocupată de nazişti.

Naziştii au început deportarea evreilor, cea mai mare parte din ghetourile din Varşovia şi Radom, la Treblinka, în iulie 1942. Au existat două lagăre. Treblinka I a fost un lagăr de muncă forţată, unde prizonierii erau puşi să fabrice pietriş. La mai puţin de o milă (2 km) distanţă era Treblinka II, un lagăr al morţii înfiorător.

Evrei au fost trimişi la Treblinka II cu trenuri, spunându-li-se că se îndreptau spre un lagăr de tranzit înainte de a fi trimişi la o nouă viaţă în Europa de Est. Înşelăciunea era elaborată: nazişti au creat chiar şi o staţie de tren şi bilete false.

Evreii deportaţi erau împărţiţi în două grupuri, unul de bărbaţi şi celălalt de femei şi copii, şi li se cerea să se dezbrace pentru ”deparazitare”. Aceştia erau apoi trimişi în camerele de gazare, iar în 20 de minute aproximativ 5.000 de oameni erau omorâţi prin intoxicare cu monoxid de carbon. La început, morţii erau îngropaţi în gropi comune, însă în 1942 şi 1943, sclavii evrei care erau puşi la muncă erau forţaţi să redeschidă mormintele şi să ardă cadavrele.

Din cauza faptului că  naziştii au avut grijă să distrugă lagărul în 1943, foarte puţine dovezi rămăseseră despre genocid. Ceea ce aflase era în mare parte din mărturisirile naziştilor şi din descrierile puţinilor supravieţuitori.

Citeşte continuarea în Gândul!