”Părintele bombei atomice” a fost concediat şi trecut pe lista neagră pentru că s-a opus construirii bombei cu hidrogen

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe data de 16 iulie 1945, o echipă de savanţi şi ingineri au observat prima explozie nucleară în terenul de teste Trinity din Alamogordo, New Mexico. Echipa, numită The Manhattan Project, a dezvoltat în secret arma la Los Alamos Laboratory în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Atunci când a fost terminată, Aliaţii au declarat deja victoria în Europa, dar luptele încă se mai duceau în insulele japoneze, relatează History.

Fizicianul Robert Oppenheimer, directorul laboratorului şi „părintele bombei atomice”, a privit de departe ciuperca rezultată în urma primei detonări. Descrierea savantului a rămas în istorie: „îmi amintesc de o verset hindus din Bhagavad-Gita”, a spus acesta. „Am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”.

Pe 6 august 1945, Statele Unite au aruncat bomba la Hiroshima, distrugând 90% din oraş şi omorând 80.000 de oameni. Trei zile mai târziu, SUA a bombardat Nagasaki, unde au pierit 40.000 de oameni. Alte zeci de mii de oameni au murit din cauza radiaţiilor. Japonia a capitulat la câteva zile după a doua bombă şi astfel s-a încheiat Al Doilea Război Mondial.

„Sângele e pe mâinile mele, lasă-mă pe mine să mă îngrijorez de asta”

Atunci când detaliile distrugerilor au ajuns la oamenii de ştiinţă care au participat la proiect, mulţi şi-au pus probleme etice. În octombrie acelaşi an, Oppenheimer l-a vizitat pe preşedintele Harry S. Truman, care a aprobat utilizarea bombelor, pentru a vorbi cu acesta despre controlul internaţional al armelor nucleare. Truman, îngrijorat cu privire la programul nuclear sovietic, nu l-a luat în considerare. Oppenheimer a mers chiar mai departe şi a spus că se simte vinovat de cele întâmplate, moment în care preşedintele american i-a dat un răspuns nervos: „sângele e pe mâinile mele, lasă-mă pe mine să mă îngrijorez de asta”.

Autorul Paul Ham, care a scris Hiroshima Nagasaki: The Real Story of the Atomic Bombings and Their Aftermath, a precizat că este posibil ca Oppenheimer să nu se fi simţit vinovat neapărat de efectele bombardamentului nuclear din Japonia, pe care savantul le-ar fi văzut ca un rău necesar. Scriitorul crede că Oppenheimer era mai îngrijorat de distrugerile pe care un viitor război nuclear le-ar fi adus.

După război, Oppenheimer a dorit să oprească acest viitor. Acesta a început să lucreze la Atomic Energy Commission pentru a controla utilizarea armelor nucleare. În 1949, atunci când Truman a dorit construirea bombei cu hidrogen, Oppenheimer s-a opus.

În ciuda opoziţiei sale, SUA a dezvoltat bomba cu hidrogen şi a testat-o în 1952. În ultimă instanţă, rezistenţa fizicianului l-a costat slujba. Alt motiv care a dus la marginalizarea lui Oppenheimer au reprezentat şi posibilele legături cu Uniunea Sovietică, deşi acestea nu au fost dovedite. Chiar şi aşa, scandalul l-a urmărit până la moartea sa în 1967.

Astăzi, Oppenheimer este cunoscut ca fiind şi cel care a fost persecutat pentru că a abordat problemele morale ale creaţiei sale. Din fericire, până acum, omenirea a reuşit să evite scenariul de care se temea fizicianul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cinci inventatori care au ajuns să-şi regrete creaţiile

Care este diferenţa dintre bomba atomică şi bomba cu hidrogen?

Cate bombe nucleare vor distruge lumea?

IMAGINI ÎN PREMIERĂ de la testele nucleare efectuate de SUA în urmă cu 60 de ani – VIDEO