Prizonierii mai puţin obişnuiţi ai infamei închisori de pe Insula Alcatraz: băştinaşii Hopi care nu au vrut să-şi lase copiii la şcoală

Aceste întâmplări aveau loc la sfârşitul secolului al XIX, când Statele Unite şi Hopi se aflau într-un conflict, scrie History.

Fiind una dintre cele mai vechi culturi cunoscute din Americi, triburile Hopi existau în partea de nord-est a Arizonei de astăzi, timp de mii de ani.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

În secolul al XVI-lea, soldaţii spanioli au invadat zona şi au stabilit o aşezare. Poporul Hopi au stabilit tratate cu aceştia şi apoi cu mexicanii. La sfârşitul Războiului Mexicano-American, în 1848, Tratatul Guadalupe Hidalgo a recunoscut această populaţie băştinaşă şi drepturile lor la pământ. Dar din 1870, Statele Unite a început să încalce tratatul, susţinând că acest pământ e public, dorind să asimileze populaţia.

În acea perioadă, politica Statelor Unite era de a crea rezervaţii şi a trimite copiii nativilor la „şcoli indiene”, unde limba lor era interzisă, ceremoniile lor tradiţionale nu erau recunoscute, iar comportamentul a fost controlat în încercarea de a-i alinia la valorile şi culturile americane.

În 1887, s-a deschis prima şcoală de acest fel pentru copiii Hopi. Era la o distanţă de aproximativ 60 de kilometri de cel mai apropiat sat, iar câteodată distanţa atingea şi câteva sute de kilometri. În acest timp, Hopi a încercat să reziste planurilor guvernului de a împărţi terenul în parcele comunale în încercarea de a diviza triburile.

În ochii guvernului, existau Hopi „prietenoşi”, care se conformau, şi „ostilii” care alegeau să reziste. Agentul desemnat de Washington, Constant Williams, a încercat să-i forţeze pe aceştia din urmă să se conformeze prin jefuirea gospodăriilor.

Condiţiile erau primitive şi vitrege

În ochii guvernului, ostilitatea aceasta nu putea fi tolerată. La sfârşitul anului 1894, Williams a arestat 19 ostili care au fost trimişi la Fort Defiance din Arizona., apoi pe Insula Alcatraz din California, la peste 1.000 de kilometri depărtare.

În acel timp, Alcatraz era o închisoare militară, devenind un penitenciar federal abia în 1934. Condiţiile erau primitive şi vitrege, cum s-ar fi aşteptat de la o închisoare militară de secol XIX.

Deşi presa de la acea vreme sugera că oamenii merită un astfel de tratament, ba chiar că aceste condiţii erau chiar bune pentru ei, există indicii că unii dintre aceştia şi-au găsit sfârşitul în închisoare omorâţi de alţi prizonieri. Nu este clar câte asemenea cazuri au existat.

După un an, oamenii au fost eliberaţi şi s-au întors în rezervaţia din Arizona. Acestora li s-a promis că nu va mai exista obligaţia de a trimite copiii la şcoli. Totuşi, promisiunea nu a fost ţinută. Timp de mai mulţi ani, guvernul a continuat să îi forţeze pe copii să meargă la şcoli.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

53 de ani de la închiderea închisorii Alcatraz, cea mai sigură din lume. ”Stânca” unde a fost reţinut faimosul Al Capone a ajuns atracţie turistică – VIDEO

Descoperire surprinzătoare sub închisoarea Alcatraz. Istoricii credeau că aceste vestigii au fost pierdute pentru totdeauna

Drumul Lacrimilor: o pagină din istoria amerindienilor

De unde se trag amerindienii? Genomul unui copil care a trăit acum 24.000 de ani oferă un răspuns surprinzător