Descoperirea unui pigment rar pe dantura unui schelet infirmă o convingere străveche privind rolul femeilor în biserici

Tartrul este un strat de bacterii ce acoperă dinţii. Acesta conţine nenumărate informaţii despre viaţa persoanelor decedate cu mult timp în urmă. Conform NYTimes, Anita Radini, arheolog din cadrul Universităţii din York, Anglia, a analizat tartrul de pe dantura foarte veche a unei călugăriţe din perioada medievală.

Ea a descoperit pe dantură un praf albastru ciudat şi i-a arătat rezultatele specialistei în tartru Christina Warinner din cadrul Institutului Max Plack. „Am fost uimită, arată precum ouăle mierlei americane”, a declarat Warinner, liderul grupului de arheo-genetică din cadrul Institutului.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Se pare că particulele sunt un pigment ultramarin, cel mai fin şi cel mai scump colorant albastru, creat din piatra lapis lazuli din Afganistan. Călugăriţa, originară din Germania este cunoscută în scrierile arheologice ca fiind o pictoriţă şi scrib de texte religioase. Aceasta ar fi fost extrem de talentată, având în vedere că i-a fost oferită o pudră atât de valoroasă, spun cercetătorii.

Descoperirea infirmă credinţele anterioare ce sugerau că, în perioada medievală, în Europa, femeile nu erau implicate în crearea textelor religioase. Scheletul datează din 997-1162 a.d. Călugăriţa avea aproximativ 45-60 de ani atunci când a murit şi a fost îngropată într-un mormânt, nemarcat, din apropierea unei mânăstiri de maici din Dalhmein, Germania. Istoricii cunosc puţine aspecte despre acest loc deoarece a ars în secolul XIV.

În urma multiplelor teste, cercetătorii au reuşit să extragă pigmentul. Monica Tromp, specialistă din cadrul Institutului Max Planck, a utilizat microscopia electronică pentru a demonstra că pigmentul conţine toate elementele din lapis lazuli.

În perioada călugăriţei, pigmentul era „mai valoros decât aurul”, a declarat Alison Beach, istoric din cadrul Universităţii din Ohio. Pigmentul a ajuns în gura femeii probabil atunci când aceasta încerca să-şi modeleze vârful pensulei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un schelet mayaş, vechi de 7.000 de ani, a fost descoperit într-o peşteră din Mexic. A aparţinut unei perioade de tranziţie a omului

Scheletul unei femei antice ce a murit în timp ce năştea a fost descoperit în Egipt

Un schelet vechi de patru milenii, prima evidenta a leprei

Scheletul unui leu cu marsupiu, ce a trăit în urmă cu 50.000 de ani, a fost descoperit în Australia