Arheologii cred că au descoperit Marele Baptisteriu folosit de către împăraţii bizantini în Hagia Sophia

Munca arheologilor dintre anii 2004 şi 2018 scoate la iveală  o multitudine de detalii despre Hagia Sophia (catedrala Sfânta Sofia) pe care nu le ştiam anterior. Dintre aceste detalii, printre cele mai importante se numără descoperirea unor noi încăperi, dar şi obţinerea unui plan mai extins şi mai apropiat de realitate al catedralei, notează LiveScience.

 

Hagia Sophia, catedrala construită de către împăratul Iustinian I (526-565), are în spate o lungă şi tumultoasă istorie. A fost construită pe ruinele unei foste biserici distruse în timpul unor revolte, care avea, de asemenea, numele de Sfânta Sofia. Odată cu căderea Imperiului Bizantin în timpul Imperiul Otoman, Catedrala Sfânta Sofia este transformată în moschee de către cuceritori, care, de asemenea, au schimbat numele oraşului din Constantinopol în Istanbul.

 

Arheologii au aflat o multitudine de aspecte care ne erau necunoscute în ultimii ani despre catedrală şi ctitorii acesteia. Asttel, arheologii au identificat în vestibulul nord-vestic un disc din pofir, despre care ei cred că marchează poziţia împăratului în cadrul diferitelor servicii religioase. „Dat fiind faptul că face parte din pardoseala din secolul VI a catedralei construite de Iustinian I, atunci trebuie să fi fost folosită pentru a desemna locul unde împăratul ar trebui să stea”, a declarat Ken Dark, unul dintre cercetătorii principali ai proiectului.

 

„Munca noastră de teren dintre anii 2004 şi 2018 în aria din jurul catedralei din secolul VI a condus spre descoperirea unor noi structuri în nordul, vestul şi sudul acesteia”, au scris arheologii Ken Dark şi Jan Kostenec în noua lor carte, „Hagia Sophia în context: O re-examinare arheologică a catedralei Constantinopolului bizantin” (Oxbow Books, 2019).

 

În timpul cercetărilor făcute, aheologii au descoperit urme ale curţii din marmură albă care ar fi înconjurat catedrala. „Acoperirea zonei care înconjura locaşul de cult şi a zidurilor exterioare ale acestuia cu marmură albă, care reflectă lumina asupra clădirilor din jur şi a împrejurimilor, are efectul de a spori vizibilitatea de la mare distanţă”, au mai scris în cartea lor cei doi arheologi.

 

Cercetătorii sunt de părere că viitorul rezervă posibilitatea unor noi descoperiri în ceea ce priveşte Hagia Sophia, una din întrebările la care arheologii caută răspunsuri este legată de resursele folosite pentru construcţia edificiului.

 

„În timp ce multe părţi ale complexului rămân încă nedescoperite, împiedicând astfel o cuantificare exactă a timpului şi resurselor folosite”, efortul depus pentru a construi catedrala a fost impresionant, concluzionează Dark şi Kostenec în cartea acestora.