Carol I a vrut să abdice de pe tronul României, iar Ferdinand nu trebuia să îi ia locul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Cuvintele unui mare român”, de Ion I.C. Brătianu, este unul dintre volumele redescoperite de jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu care a fost lansat marţi la editura Mediafax.

În cadrul evenimentului de lansare al volumului,  prof. univ. dr. Ioan Scurtu a afirmat că Brătianu nu se sfia să se considere un mare român, „ci chiar pleda în acest sens”. 

Scurtu a făcut referire la momentul 1914, când regele Carol I „cerea neapărat” ca România să intre în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale, respectiv de Germania, „ţara lui de origine, în timp ce Brătianu, cu multă stăruinţă, aş zice cu eleganţă, a insistat asupra ideii că un război nu poate fi dus împotriva sentimentului naţional, iar sentimentul naţional al românilor era de eliberare a fraţilor din Transilvania”.

Istoricul a subliniat că decizia Consiliului de Coroană din 21 iulie 1914 (3 august 1914, pe stilul nou), ca România să îşi menţină neutralitatea, l-a afectat atât de tare pe regele Carol I, încât acesta a decis să abdice în septembrie 1914. „Acesta este un lucru mai puţin cunoscut şi mai puţin valorificat, să zic, istoriografic. Dar există documentul la Arhivele Naţionale, l-am publicat. Dar să abdice într-un anume fel, nu în favoarea moştenitorului tronului, a lui Ferdinand care era de 30 de ani în ţară şi, normal, trebuia să urmeze el la tron, ci retragerea dinastiei de Hohenzollern de pe tronul României. Conform Constituţiei, într-un asemenea caz trebuia apelat la o altă dinastie europeană, ori eram în plin război. Era posibil în acele împrejurări să se ajungă la un acord privind un rege pentru România? Practic, imposibil. Dar, Dumnezeu, dacă e să îl evocăm, îi ajută pe toţi, inclusiv pe Carol I, şi la 10 octombrie (1914 n.r.) a murit şi nu a apucat să semneze şi să difuzeze acest document. Aşa încât a rămas în istorie ca un rege mare, un rege important care a domnit 48 de ani, cea mai lungă domnie din istoria românilor, şi noi avem cuvinte frumoase despre el”, a precizat prof. univ. dr. Ioan Scurtu în cadrul evenimentului de lansare al editurii Mediafax.

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

Cum a ignorat Brătianu decizia Consiliului Suprem de la Paris şi armata română a ocupat Budapesta

Scurtu a vorbit şi despre decizia de intrare în război a României, luată în vara anului 1916, şi negocierile foarte strânse purtate de către prim-ministrul Ion I. C. Brătianu. „Cine vede convenţia politică şi anexa acesteia o să constate cu surprindere, poate, că acolo s-au stabilit graniţele României Mari, în detaliile cele mai mărunte, de la dealul cutare, la pârâul cutare, la râul cutare ş.a.m.d. De aceea, el la conferinţa păcii (de la Paris, din 1919 – 1920 n.r.) pretindea nu un loc în rândul celor mari, că ştia prea bine că cei mari se constituiseră în Consiliul celor 4 (David Lloyd George, Vittorio Orlando, Georges Clemenceau şi Woodrow Wilson n.r.), dar el voia ca Antanta să respecte semnătura, adică să respecte graniţele stabilite şi semnate de reprezentanţii acesteia în 1916”, a menţionat Ioan Scurtu.

Acesta a punctat şi momentul plecării lui Brătianu de la Conferinţa Păcii deoarece „nu a vrut să accepte dominaţia celor patru şi a ordonat eliberarea întregului teritoriu al Transilvaniei, care în bună parte era ocupat de armata bolşevică maghiară condusă de Béla Kun”.

„Când armata a depăşit Tisa şi înainta rapid spre Budapesta, Consiliul Suprem (Consiliului Militar Suprem de la Versailles n.r.) a decis să interzică armatei române să ocupe Budapesta. De ce? Pentru că, în cei patru ani de război, armata Antantei nu a reuşit să ocupe nicio capitală a unei ţări aparţinând Puterilor Centrale şi atunci nu voia ca România să fie aceea care să ocupe o asemenea capitală. Dar Brătianu s-a făcut neştiut, nevăzut, s-a dus în Transilvania, s-a dus în Banat, s-a dus la Sibiu. Guvernul care îi ţinea locul, (Mihail n.r.) Ferechide respectiv, preşedintele Consiliului de Miniştri, spunea că nu îl găseşte, că nu ştie unde e, şi între timp  armata română a ocupat Budapesta. Aşa că, vedeţi, când există oameni cu dorinţa de a se impune ca personalităţi pe plan internaţional, poate să facă lucrurile foarte bune. Aşa încât Brătianu a fost un  mare român”, a concluzionat prof. univ. dr. Ioan Scurtu.

Editura Mediafax s-a lansat marţi, iar primele volume apărute sunt „Statul versus Corneliu Zelea Codreanu”, „De la Fondul Antonescu, la conturile lui Ceauşescu”, ambele scrise de Ion Cristoiu, precum şi primele exemplare din volumul semnat de Ion Traian Ştefănescu, „Întâlniri cu Nicolae Ceauşescu”, dar şi colecţia de discursuri semnate de Ion I.C. Brătianu, „Cuvintele unui mare român”.