Primii oameni au migrat către estul Asiei altfel de cum s-a crezut până acum

Spaţiul geografic al Asiei Centrale şi de Nord a fost adesea omis de către studiile cu privire la migraţiile primilor oameni, deoarece oamenii de ştiinţă operau cu premisa că acestea aveau medii care reprezentau bariere de netrecut pentru strămoşii noştri. Un studiu recent îşi propune să conteste această premisă şi propune că primii oameni au traversat acele regiuni atunci când condiţiile climatice se dovedeau a fi mai blânde, notează Science Daily.

Studiul echipei de la Institutul Max Planck pentru Istorie Naturală, din Germania, arată că potenţiale prime indicii ale speciei noastre pot fi identificate în nordul Asiei, precum şi în alte zone în care ar fi putut avea loc interacţiuni cu alte specii hominide precum neanderthalii sau denisovanii.

• Cel mai mare sit de urme de dinozauri din lume a stabilit mai multe recorduri
• Vulgata, manuscrisul care a schimbat lumea

Mare parte din atenţia arheologilor şi a paleoantropologilor se concentrează asupra rutelor sudice, aflate în apropierea Oceanului Indian, dar specialiştii de la Institutul Max Planck şi cei de la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor şi Paleoantropologie din Beijing sunt de părere că evoluţiile climatice au avut potenţialul de a transforma partea nordică a continentului asiatic într-un coridor al migraţiilor umane.

„În contextul Asiei nordice, o rută siberiană a fost preferată, pentru a evita unele zone geografice precum deşertul Gobi”, explică profesorul Michael Petraglia de la Institutul Max Planck. „În ultima decadă, o mulţime de dovezi au apărut care sugerează că unele spaţii care sunt neospitaliere în prezent nu au fost aşa în trecut”, adaugă acesta.

Studiile paleoclimaterice au adunat dovezi care conduc spre concluzia că Asia Centrală a avut parte de suprafeţe de apă extinse şi precipitaţii ale căror cantităţi au variat de-a lungul timpului. Acestea sugerează că condiţiile de mediu s-au schimbat dramatic din perioada Pleistocenului. Din păcate, datarea acestor fenomene a rămas destul de vagă, fapt care împiedică o datare care să permită încorporarea acestora în studiile despre migraţia umană.

„Dată fiind rata descoperirilor despre flexibilitatea speciei noastre, nu ar reprezenta o surpiză să aflăm că primii Homo Sapiens au fost prin zonele unde acum se află munţi sau calote glaciare”, explică dr. Patrik Roberts, de la Institutul Max Planck.

Citeşte şi: