Credința lui Pitagora că bobul este uman este posibil să-l fi ucis

Pitagora, marele filosof și matematician, este creditat cu multe descoperiri științifice și matematice, printre ele identificarea faptului că Venus de dimineață și de seară este una și aceeași planetă, că Pământul este o sferă, dar și formularea celebrei teoreme care îi poartă numele.

Născut în insula Samos, în secolul al VI-lea î.e.n, undeva prin anul 580 î.Hr., marele gânditor și matematician grec Pitagora a lăsat o sumedenie de inovații științifice. A rămas, însă, în istorie și pentru ciudățeniile sale deloc puține.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

A fost liderul spiritual al unei cult și a creat o școală filosofică și religioasă în colonia grecească  Crotona, din sudul Italiei, iar adepților și elevilor lui le-a impus să își desfășoare viața după propriile reguli. Le-a interzis să poarte haine din lână sau să râdă. Îi obliga să poarte haine cât mai simple și să se încalțe întotdeauna cu sandaua de la piciorul drept și apoi să o pună pe cea pentru stângul. Totodată, la finalul fiecărui an școlar, toți elevi erau obligați să își facă autocritica.

Pitagora credea că, atunci când un om moare, sufletul său este transferat într-un alt animal. Din această cauză era vegetarian și nu consuma carne pentru a preveni scenariul în care și-ar fi putut mânca accidental vreun prieten decedat, notează IFL Science.

Experimentul lui Pitagora cu boabele, considerate sufletele morților

Totodată, în Antichitate exista credința că oamenii și bobul (fava) proveneau din aceeași sursă, iar Pitagora a decis să efectueze un experiment pentru a demonstra acest lucru. A luat o grămadă de boabe și le-a îngropat și a așteptat să crească câteva săptămâni. Apoi le-a dezgropat și a observat că semănau cu fetușii umani. În baza acestui experiment ar fi concluzionat că a consuma boabe ar fi practic canibalism și le-a interzis adepților și elevilor să le mai mănânce.

Pentru Pitagora și adepții săi, boabele puteau conține sufletele morților. Totodată, zdrobirea boabelor era considerată o crimă.

Legendele spun că marele filosof chiar a explicat unui bou de ce nu ar mai trebui să consume respectiva plantă, în timp ce păstorii din jur râdeau de el. Se pare că boul l-a ascultat și nu s-a mai înfruptat din boabe.

Refuzul de a intra într-un lan de bob i-ar fi adus moartea lui Pitagora

Tot legendele spun că bobul a fost cel care i-a adus până la urmă moartea. Un fiu al unui nobil pe nume Kylon a încercat să intre în cultul lui Pitagora, dar a fost respins pentru că nu a dorit să respecte regulile de antrenament, care implicau 5 ani de tăcere.

Kylon a adunat o mulțime din Crotona, nemulțumită de atitudinea lui Pitagora, și a înconjurat seminarul. Mulți dintre elevi au fost uciși, dar Pitagora a reușit să scape și a fugit. A dat, însă, peste un lan de bob pe care a refuzat să îl traverseze din cauza convingerilor lui legate de această plantă, astfel a fost prins din urmă de mulțimea furioasă și ucis.

Diverse alte teorii despre moartea sa arată că, după ce ucenicii săi au fost uciși într-un incendiu, el s-a sinucis sau a murit de foame în timp ce se ascundea de gloata furioasă.

Avea în jur de 80 de ani și, în ciuda anumitor comportamente care ridică semne de întrebare, avusese deja foarte multe contribuții pentru omenire care sunt de mare folos și astăzi, după circa 2.500 de ani de la moartea lui Pitagora.

Vă recomandăm să citiți și:

Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora

Cei ce au construit Stonehenge au utilizat teorema lui Pitagora cu 2.000 de ani înainte ca filosoful grec să se nască

Top 10 invenții și descoperiri din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent

Eratostene, grecul antic care a calculat circumferinţa Pământului