Primul război chimic din istoria omenirii a avut loc mult mai devreme decât s-ar crede

Războiul chimic a fost una dintre cele mai brutale, eficiente și inumane forme de război din istoria umană.

Războiul chimic a fost folosit cu succes în timpul Primului Război Mondial, iar mii de oameni au fost uciși și desfigurați. Totuși, acesta nu a fost primul caz adevărat de război chimic din istoria omenirii.

• Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
• Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică

Cel mai vechi caz cunoscut de război chimic a avut loc în jurul secolului al III-lea e.n. pe tărâmurile din Siria, acolo unde romanii și persanii sasanizi s-au luptat pentru Levant și fortificațiile militare strategice și fermele bogate care producea cantități vaste de grâne în fiecare an.

Orașe precum Deir Ezzor, Daraa și Raqqa au fost cele mai afectate în timpul conflictului dintre cele două mari puteri, însă o bătălie extrem de brutală a avut loc la Dura-Europos (astăzi Al-Salihiyah).

Persanii sasanizi aveau tehnici eficiente de asediu

Nu există documente sau relatări istorice despre această bătălie, însă dovezile arheologice au spus povestea conflictului prin intermediul antropologiei fizice, potrivit Heritage Daily.

În jurul anului 256 e.n., Imperiul Sasanid, sub conducerea lui Shapur I, a desfășurat un asediu la Dura-Europos, acolo unde arheologii au reușit să stabilească anul în care s-a întâmplat cu ajutorul unei monede descoperite alături de rămășițele unui soldat roman.

Persanii sasanizi aveau tehnici eficiente de asediu, aceștia creând o serie de tuneluri pentru a doborî zidurile orașului, iar mineritul a început cel mai probabil cu necropola subterană din Dura. Romanii au săpat apoi o serie de mine pentru a opri incursiunea, însă persanii au fost cei care au câștigat în cele din urmă bătălia.

Arheologii au descoperit, începând cu anii 1920, dovezi ale scenelor brutale și terifiante, astfel găsind 20 de cadavre (19 romani și 1 sasanid) în interiorul tunelului roman, alături de cristale de sulfur și bitum.

Locuitorii și apărătorii din Dura-Europos, măcelăriți ori vânduți ca sclavi

Atunci când sunt combinate, aceste elemente inflamabile produc nori groși de gaze de dioxid de sulf care îneacă plămânii. Pe măsură ce romanii săpau și ajungeau la sasanizi, chimicalele erau pompate în tunelurile romane, astfel cauzând sufocare și moarte.

Utilizarea generatoarelor de fum în asedii este menționată în texte clasice, iar dovezi arheologice de la Dura sugerează că persanii sasanizi erau pricepuți la folosirea substanțelor chimice și aplicarea acestora în războaie chimice.

Deși persanii sasanizi nu au reușit până la urmă să doboare zidurile din Dura, aceștia au reușit să cotropească orașul, iar locuitorii și apărătorii au fost măcelăriți ori vânduți ca sclavi în cadrul Imperiului Sasanid.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O bombă de aviație din cel de-Al Doilea Război Mondial, descoperită în mijlocul orașului Galați

Primul atac cu drone s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Morminte antice descoperite în China ascund rămășițele unor războinici îngropați de vii

Planul Marshall, strategia americană pentru reconstruirea Europei după Al Doilea Război Mondial