Noi teste criminalistice au confirmat cauza morții pentru un pescar din Neolitic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu indică faptul că înecul cu apă sărată a fost cauza morții pentru un om din Neolitic. Rămășițele acestuia au fost identificate într-o groapă comună de pe coasta de nord a Chile. 

O echipă de cercetători au dezvoltat o metodă sofisticată de test criminalistic pentru a soluționa acest caz vechi de 5000 de ani. Acest fapt oferă noi posibilități pentru evaluarea rămășițelor strămoșilor noștri preistorici, indică EurekAlert.

Cercetătorii sunt de părere că această nouă modalitate va fi utilă arheologilor în încercarea acestora de a cunoaște mai multe detalii despre civilizațiile trecute din regiunile de coastă, dar și despre poveștile poveștile oamenilor din acele vremuri.

Descoperirile moderne pot confirma cauza morții

Descoperirile moderne pot confirma că înecul a fost cauza morții prin testarea diatomeelor din interiorul oaselor victimelor. Diatomeele sunt un grup de alge care se găsesc în oceane, ape dulci și soluri. Dacă acestea sunt găsite în interiorul oaselor victimelor, înseamnă că este destul de posibil ca acestea să se fi înecat.

Raționamentul este unul simplu; dacă ar fi murit înainte de a intra în apă, atunci acestea nu ar fi înghițit apă sărată. Testarea cu succes asupra oamenilor preistorici a ipotezei conform căreia s-ar fi înecat cu apă sărată, nu a mai fost efectuată până acum.

Mai mult decât testul cu diatomeele , echipa de cercetare de la Universitatea din Southampton, a derulat analize microscopice ale măduvei osoase, extrase de la un individ ale cărui rămășițe datau de acum 5000 de ani. Acest lucru a permis echipei să analizeze mai îndeaproape particulele microscopice, pentru a descoperi mai multe despre cauza morții.

Rezultatele publicate în Journal of Archaeological Science ofereau o imagine despre o varietate de particule marine. Toate acestea conduceau la concluzia unui înec cauzat de apa sărată. În aceste particule se găseau și alge fosilizate, ouă parazitare sau sedimente, care nu ar fi putut fi descoperite în cadrul unui test standard.

„Gropile comune erau adesea necesare în urma dezastrelor naturale”

Profesorul James Goff de la Universitatea din Southampton, cel care a condus cercetarea concluziona că gropile comune erau necesare după dezastre naturale cum ar fi tsunami-urile, inundațiile sau furtunile din regiune. Cu toate acestea, nu se știe dacă gropile comune din apropiere de coastă s-ar datora dezastrelor naturale sau altor cauze, cum ar fi războiul, foametea sau boala.

După căutarea dovezilor arheologice privitoare la gropile comune din apropiere de coaste, profesorul Goff a colaborat cu profesorul Pedro Andrade de la Universitatea Conception din Chile. Acesta din urmă studiase anterior un sit arheologic cunoscut ca Copaca 1, la 30 kilometri sud de Tocopilla, de pe linia de coastă a Chile. Sit-ul conținea un mormânt cu trei scheleți foarte bine conservați.

Individul pe care aceștia l-au studiat era un vânător-culegător de sex masculin, cu o vârstă cuprinsă între 35 și 40 de ani. Starea oaselor sale sugera faptul că acesta era un pescar, pentru că existau semne ale pescuitului. Astfel a devenit candidatul ideal pentru studiul semnelor înecului, dar și pentru căutarea dovezilor unui eveniment care să conducă la un astfel de final.

„Înecat în ape sărate de mică adâncime”

Pe baza constatărilor inițiale, echipa este de părere că moartea s-a datorat unui accident maritim, mai degrabă decât pe fondul unui eveniment catastrofal. Asta și din cauză că oasele celorlalți nu conțineau apă sărată, ceea ce face puțin probabil ca acele cauze care au condus la moarte să fie aceleași pentru toți.

Cel mai important, echipa crede că această nouă metodă folosită poate fi folosită în mai toate gropile comune de pe suprafața Pământului, oferind astfel o imagine mai bogată asupra celor care locuiau pe linia de coastă.

Vă mai recomandăm și:

Cultura Templelor din Malta și cei mai pricepuți constructori din preistorie

Peştera Chauvet, ”Capela Sixtină a preistoriei”, poate fi vizitată virtual

Reproducerea cu rude apropiate, mult mai rară în preistorie decât în prezent

Secretul ”Capelei Sixtine a Preistoriei” a fost scos la iveală. ”Din punct de vedere intelectual, greu se poate spune că erau diferiţi de noi”