O bucată veche de 4 miliarde de ani din scoarța Pământului, descoperită sub Australia

Oamenii de știință pot folosi diverse indicii pentru a înțelege ce se întâmplă sub suprafața planetei fără să sape nici măcar un centimetru. Printre metode se numără utilizarea unor lasere super-fine, mai subțiri decât firele de păr uman, asupra mineralelor găsite în nisip.

Această tehnică a fost folosită în cadrul unui nou studiu care sugerează existența unei bucăți din scoarța Pământului de mărimea Irlandei, veche de 4 miliarde de ani, care a rămas sub Australia de Vest și a continuat să influențeze evoluția geologică din zonă, de-a lungul a milioane de ani.

• Sursa antică de oxigen care a alimentat viața la începutul Pământului, găsită de cercetători
• Ziua în care România intra în prima conflagraţie mondială

Descoperirea ar putea oferi indicii despre cum s-a transformat planeta noastră dintr-un loc nelocuibil în Pământul pe care îl știm cu toții astăzi.

Cercetătorii cred că dimensiunea impresionantă a scoarței ar fi influențat masiv formarea rocilor, pe măsură ce materialele vechi erau amestecate cu cele noi.

O schimbare semnificativă în evoluția Pământului în urmă cu 4 miliarde de ani

„Atunci când comparăm descoperirile noastre cu datele existente, se pare că multe regiuni din lume au trecut prin perioade similare de formare timpurie de scoarță și conservare”, a explicat Maximilian Dröellner, doctorand în geologie și autor coordonator al studiului, de la Universitatea Curtin din Australia.

„Asta sugerează o schimbare semnificativă în evoluția Pământului în urmă cu 4 miliarde de ani, pe măsură ce bombardamentele cu meteoriți s-au diminuat, scoarța s-a stabilizat, iar viața pe Terra a început să apară”, a adăugat Dröellner.

Laserele au fost folosite pentru a vaporiza grăunțele de zircon, extrase din nisipul colectat din râuri și plaje din Australia de Vest, potrivit Science Alert.

Cunoscute din punct de vedere tehnic drept „metoda SS-LASS” (laser ablation split stream-inductively coupled plasma-mass spectrometry), tehnica permite oamenilor de știință să dateze grăunțele și să le compare cu altele pentru a afla de unde ar fi putut proveni.

„Studierea Pământului timpuriu este o provocare”

Așa cum este de așteptat după 4 miliarde de ani, nu a rămas foarte mult din scoarța originală a Pământului, astfel că descoperirea este foarte interesantă și utilă pentru experți, oferind șansă să privim înapoi în trecutul îndepărtat.

Deplasarea scoarței Pământului și învolburarea mantalei fierbinți din adâncuri sunt dificil de prezis și de cartografiat în mod retrospectiv. Atunci când dovezi ale mișcării și geologiei interioare pot fi găsite la suprafață, cercetătorii sunt foarte bucuroși să profite de ocazie.

Mai mult, rezultatele studiului ar putea ajuta oamenii de știință care studiază alte planete și să afle cum s-au format aceste planete, cum a prins contur scoarța timpurie și chiar cum ar fi apărut viața în acele locuri.

„Studierea Pământului timpuriu este o provocare având în vedere imensitatea timpului care a trecut de atunci, însă are o importanță profundă pentru înțelegerea vieții pe Terra și pe alte planete”, a precizat Milo Barham, de la Universitatea Curtin.

Noul studiu a fost publicat în jurnalul Terra Nova.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Amprenta vieții, descoperită în cea mai „bătrână” apă din lume, veche de 2 miliarde de ani

Marte ar fi găzduit viață de mai multe ori de-a lungul a miliarde de ani. Ce au descoperit cercetătorii?

„Sfârșitul a miliarde de ani de istorie evolutivă”. O cincime din toate speciile de reptile ar putea dispărea

Dovezi ale unei activități tectonice antice, vechi de 2,5 miliarde de ani, descoperite în China