Când au apărut mamiferele? Răspunsul ar putea fi ascuns în dinți

O nouă cercetare s-a folosit de dovezi dentare pentru a stabili cu exactitate momentul în care au apărut mamiferele.

Această cercetare a fost publicată în Journal of Anatomy.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

Studiul, o colaborare internațională condusă de Universitatea Federală din Rio Grande do Sul (UFRGS), din Porto Alegre, Brazilia, care a inclus și cercetători de la King’s College din Londra și de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Regatul Unit, a examinat fălcile inferioare ale fosilelor de Brasilodon quadrangularis, un animal de dimensiunea unui șoarece, care a trăit acum circa 225 de milioane de ani.

Analiza diferitelor stadii de creștere care arată dezvoltarea dinților la fiecare dintre fosile a oferit dovezi că acestea erau rămășițele unui mamifer.

Când au apărut mamiferele?

Anterior se știa că momentul când au apărut mamiferele a fost acum 205 milioane de ani. Această nouă cercetare sugerează o apariție mai devreme cu 20 de milioane de ani.

„Dovezile din modul în care a fost construită dentiția în timpul dezvoltării sunt cruciale și definitive pentru a arăta că Brasilodonii erau mamifere. Lucrarea noastră ridică nivelul dezbaterii despre ce anume definește un mamifer și arată un moment de apariție în fosile mai timpuriu decât se știa înainte”, spune Moya Meredith Smith, de la King’s College.

Glandele mamare, care produc lapte și hrănesc puii de mamifere de astăzi, nu s-au conservat în nicio fosilă găsită până în prezent. Prin urmare, oamenii de știință au trebuit să se bazeze pe „țesuturi dure”, oase mineralizate și dinți care se fosilizează pentru indicii alternative, scrie Phys.org.

Cu ce sunt diferiți dinții mamiferelor?

Examinând dentițiile găsite în fosilele de Brasilodon quadrangularis din sudul Braziliei și datate cu aproximativ 225 de milioane de ani în urmă (Triasicul târziu/Norian), echipa de cercetare a descoperit dovezi ale unui singur set de dinți permanenți.

Aceasta este o caracteristică cheie a mamiferelor, cunoscută sub numele de difiodonție. Dinții de lapte încep să se dezvolte în timpul etapei embrionare, iar un al doilea set (care este și ultimul) se dezvoltă odată ce animalul se naște.

Prin contrast, dentițiile reptiliene sunt diferite, lucru numit polifiodonție, caz în care fiecare fiecare dinte se va regenera de mai multe ori de-a lungul vieții unei reptile pentru a-i înlocui pe cei deteriorați.

Lapte și dinți de lapte

Difiodonția este un fenomen complex și unic care, odată cu înlocuirea dinților, implică și modificări profunde, controlate în timp, ale anatomiei craniului, de exemplu, închiderea palatului secundar (cerul gurii), care îi permite puiului să sugă și să respire în același timp.

„Această cercetare este o colaborare între oameni de știință brazilieni și britanici, care și-au reunit expertiza în dezvoltarea craniană, anatomia dentară, fiziologie și histologie pentru a interpreta fosilele juvenile și adulte ale speciei dispărute Brasilodon quadragularis”, spune dr. Martha Richter, de la Muzeul de Istorie Naturală și autoare principală a lucrării.

Brasilodonul a existat în același timp cu cei mai vechi dinozauri cunoscuți și, probabil, a trăit în vizuini, precum șoarecii de câmp de astăzi.

Noua cercetare duce originea difiodonției la Brasilodon și, prin urmare, a mamiferelor cu 20 de milioane de ani mai în urmă și aduce noi informații în dezbaterea despre momentul când au apărut mamiferele.

Vă recomandăm să citiți și:

Un fildeș de 500.000 de ani, descoperit în Israel, elucidează un vechi mister

ADN-ul antic dezvăluie secretele din „Leagănul Civilizației”

„Vampirul din Polonia” a fost îngropat cu o seceră, pentru a nu se întoarce din morți

Originile mitologiei dragonului. Au existat cu adevărat aceste creaturi?