Tezaur de comori din epoca vikingă, scos la lumină în Norvegia. Cât valorează?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un mare tezaur de comori din epoca vikingă a fost descoperit cu un detector de metale pe platoul Kongshaug din Stjørdal, Norvegia.

Descoperirea a fost făcută de Pawel Bednarski, care a descoperit mai întâi un inel mic pe care l-a considerat nesemnificativ la momentul respectiv, însă acesta a dus la un tezaur de obiecte din argint, inclusiv monede, brățări, inele și sârmă de argint.

Obiectele au fost localizate la o adâncime cuprinsă între doi și șapte centimetri sub pământ.

„Obiectele erau acoperite de lut, așa că nu a fost ușor de văzut cum arătau. Abia când am ajuns acasă și am clătit una dintre piesele de brățară mi-am dat seama că era o descoperire interesantă”, a explicat Bednarski, potrivit Heritage Daily.

Tezaurul a fost descoperit cu un detector de metale

Bednarski a trimis artefactele arheologilor municipalității județene pentru identificare, care au confirmat că descoperirea datează din epoca vikingă.

În Norvegia, utilizarea detectoarelor de metale este legală atâta timp cât proprietarul terenului și-a dat acordul. Orice descoperire trebuie declarată în conformitate cu Legea norvegiană privind patrimoniul cultural, obiectele pre-medievale și medievale (până la 1537 d.Hr.) devenind automat proprietate de stat.

Ministerul poate decide asupra unei recompense, care va fi împărțită în mod egal între descoperitor și proprietarul terenului.

Tezaurul este format din 46 de obiecte din argint, majoritatea argint fragmentat, numit hacksilver sau hacksilber, care era în general folosit ca lingou sau ca monedă de schimb în antichitate. În afară de două inele de deget complete, descoperirea include monede arabe, un colier împletit, mai multe brățări și lanțuri, toate rupte în bucăți mici.

Comoara, formată din 46 de obiecte din argint

„Această descoperire este dintr-o perioadă în care piesele de argint erau cântărite și folosite ca mijloc de plată. Acest sistem se numește economie cu greutăți și a fost folosit în perioada de tranziție între economia anterioară de troc și economia ulterioară a monedelor”, a declarat Birgit Maixner, arheolog și cercetător la Muzeul Universității NTNU.

Nu se știe cum a ajuns tezaurul să fie îngropat, este posibil ca proprietarul să le fi depus pentru a le păstra în siguranță cu intenția de a le recupera ulterior, însă, uuneta murit sau nu s-a putut întoarce din alte motive, înainte de a recupera tezaurul.

„Putem observa că proprietarul se pregătea pentru comerț prin împărțirea argintului în unități de greutate corespunzătoare. Persoana în cauză a avut acces la brățări complete de bandă largă, un tip de obiect danez primar, ceea ce ar putea indica faptul că proprietarul se afla în Danemarca înainte de a călători până în zona Stjørdal”, spune Maixner.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Arheologii au descoperit un tezaur din epoca vikingă. Cât de vechi sunt comorile?

Piese de tezaur de la muzeele din țară, aduse la o expoziție de la Muzeul Țăranului Român

Tezaur descoperit în România! Arheologii au găsit un mormânt care conține sute de inele de aur

Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul