Artropodul de doi metri care domina apele cu 470 de milioane de ani în urmă

Potrivit unei descoperiri recente, artropodul de doi metri (strămoșul speciilor contemporane cum ar fi creveții, insectele și păianjenii) ar fi putut domina oceanele în urmă cu 470 de milioane de ani.

Condus de cercetători internaționali, studiul demonstrează, de asemenea, că înregistrările fosile sunt foarte diferite de alte specii care au fost descrise anterior. Cercetarea a fost efectuată la șantierul de săpături paleontologice Taichoute, unde era un ocean cu milioane de ani în urmă, dar acum este un deșert.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Artropodul de doi metri completează cunoștințele oamenilor despre trecutul planetei

„Totul este nou în ceea ce privește această localitate: sedimentologia, paleontologia și chiar conservarea fosilelor, evidențiind și mai mult importanța avută de Fezouata Biota în completarea înțelegerii noastre despre viața trecută de pe Pământ”, a spus dr. Farid Saleh, autor principal, de la Universitatea din Lausanne, Elveția, și Universitatea Yunnan, din China.

„Deși artropodul de doi metri pe care l-am descoperit nu a fost încă identificat pe deplin, ar putea aparține speciilor descrise anterior din Fezouata Biota, iar unele exemplare vor fi cu siguranță specii noi”, a spus dr. Xiaoya Ma, de la Universitatea din Exeter, din Anglina, și Universitatea Yunnan.

„Cu toate acestea, dimensiunile lor mari și stilul de viață liber sugerează că au avut un rol unic în aceste ecosisteme”, a adăugat ea.

Șistul Fezouata

Așadar, Șistul Fezouata este crucial pentru înțelegerea evoluției perioadei Ordovicianului timpuriu. Astfel, a fost ales ca unul dintre cele mai importante 100 de situri geologice din lume de către Comisia Internațională pentru Geopatrimonie, scrie Interesting Engineering.

Animalele din Șistul Fezouata, din regiunea Zagora din Maroc, trăiau într-o mare de mică adâncime, care a suferit frecvent furtuni și valuri. Ca urmare, populațiile de animale au fost îngropate și acum sunt păstrate in situ ca fosile remarcabile.

„Carcasele au fost transportate într-un mediu marin relativ adânc prin intermediul alunecărilor de teren subacvatice, ceea ce contrastează cu descoperirile anterioare de conservare a carcaselor în locuri mai puțin adânci, care au fost îngropate pe loc în depozitele cauzate de furtună”, a spus dr. Romain Vaucher, de la Universitatea din Lausanne.

Un sit care a oferit numeroase descoperiri

„Fezouata Biota continuă să ne surprindă cu descoperiri noi, neașteptate”, a remarcat dr. Bertrand Lefebvre, de la Universitatea din Lyon, Franța, care este autorul principal al lucrării și care a lucrat la Fezouata Biota în ultimele două decenii.

Depozitele de tip Șist Burgess din Ordovicianul timpuriu, cunoscute ca Șisturile Fezouata de sus și de jos, din Maroc, umplu un gol important în ceea ce privește conservarea dintre larg răspânditul Cambrian Lagerstätten și Șistul Soom din Ordovicianul târziu.

Numeroase animale despre care se presupunea că au dispărut după mijlocul Cambrianului au fost descoperite ca faună pietrificată. Potrivit unui studiu publicat în 2010, împreună cu o faună de scoici mai puțin obișnuită, straturile au produs în jur de 1.500 de exemplare nemineralizate, reprezentând 50 de taxoni unici, cu o compoziție similară cu biotele anterioare de tip Șist Burgess.

Vă recomandăm să citiți și:

Monede romane vechi, considerate false și descoperite acum 300 de ani în Transilvania, au fost autentificate

Legăturile dintre două mari puteri antice, dezvăluite de rămășițele unei maimuțe

Arheologii au descoperit dovezi ale unui oraș mayaș pierdut. Ce mistere ascunde?

Un naufragiu din secolul XV dezvăluie detalii neștiute despre Europa medievală