Cea mai mare floare fosilizată descoperită vreodată

Oamenii de știință au identificat oficial cea mai mare floare fosilizată înregistrată vreodată: o floare veche de aproape 40 de milioane de ani închisă într-o bucată de chihlimbar.

O lucrare despre aceasta a fost publicată în jurnalul Scientific Reports.

• La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut
• Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât…

Floarea era cunoscută de 150 de ani, dar abia acum a fost identificată definitiv drept o nouă specie și oferă noi indicii despre climele și ecosistemele din trecut.

Măsurând aproximativ 28 de milimetri lățime, floarea uimitor de bine conservată este de trei ori mai mare decât a doua cea mai mare floare fosilizată în chihlimbar găsită vreodată și a fost dezgropată în 1872 în pădurile baltice din nordul Europei.

Cea mai mare floare fosilizată este altceva decât s-a crezut anterior

Floarea datează de la sfârșitul eocenului (cu aproximativ 38 de milioane până la 33,9 milioane de ani în urmă). Când specimenul a fost descoperit pentru prima dată, naturaliștii l-au clasificat drept Stewartia kowalewskii, acum dispărută, o plantă veșnic verde înflorită, potrivit unui comunicat.

Floarea a fost apoi păstrată în Muzeul de Istorie Naturală din Berlin, Germania, pentru următorul secol și jumătate. Cu toate acestea, timp de ani de zile, cercetătorii au pus la îndoială adevărata identitate a florii, scrie Live Science.

Pentru a pune capăt incertitudinii din jurul genului și speciei florii, cercetătorii au extras pete de polen și le-au examinat, împreună cu anatomia florii, la microscop. Ei au stabilit că floarea nu era S. kowalewskii și nici măcar din genul Stewartia. Mai degrabă, făcea parte din Symplocos, „un gen de arbuști cu flori și copaci mici care nu se găsesc în Europa astăzi, dar este răspândit în Asia de Est modernă”, potrivit The New York Times.

Prin urmare, autorii studiului au propus un nou nume pentru floare: Symplocos kowalewskii.

Noi informații despre ecosistemele Pământului antic

Deși sunt mai greu de găsit, plantele prinse în chihlimbar le oferă paleobotaniștilor o mulțime de informații, a declarat pentru The New York Times Eva-Maria Sadowski, cercetătoare postdoctorală la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin.

Reclasificarea acestei flori este importantă deoarece le oferă oamenilor de știință o mai bună înțelegere a diversității ecologice a pădurii de chihlimbar baltic și a modului în care clima planetei s-a schimbat de-a lungul timpului.

„Aceste boabe minuscule sunt înregistratoare naturale ale climatelor și ecosistemelor din trecut, care ne pot ajuta să măsurăm cât de mult s-a schimbat planeta noastră în trecut din cauza unor cauze naturale”, a spus Regan Dunn, paleobotanist și asistent curator la La Brea Tar Pits and Museum, din California, SUA, care nu a fost implicat în cercetare.

„Acest lucru ne permite să înțelegem mai bine cât de mult afectează specia noastră planeta”, a concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Strămoșul drojdiei de bere din Europa, găsit de cercetători în Irlanda

Embrioni de dinozaur, vechi de 66 de milioane de ani, au fost găsiți în China

Arheologii au descoperit măști mayașe la Toniná. Ce simbolizează chipurile din trecut?

Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice