Tot ce trebuie să știi despre regiunea separatistă Transnistria

Regiunea separatistă Transnistria, o fâșie îngustă de teritoriu situată între Nistru și granița ucraineană, s-a desprins de Republica Moldova în 1990.

Comunitatea internațională nu recunoaște statalitatea autodeclarată, iar Guvernul de-facto, aflat în confruntare cu Republica Moldova, este susținut economic, politic și militar de Rusia, care are aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria.

• De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?
• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai

Un referendum pentru independență organizat în septembrie 2006, nerecunoscut de Republica Moldova sau comunitatea internațională, a permis teritoriului să-și reafirme dorința pentru independență și de a vota în favoarea unei uniuni cu Rusia.

Autoritățile separatiste controlează presa

Vadim Krasnoselski l-a învins pe președintele aflat în funcție Yevgeny Shevchenko în alegerile din decembrie 2016 și a fost reales în decembrie 2021. Krasnoselski și-a exprimat susținerea pentru Transnistria ca parte a Rusiei de mai multe ori. Totodată, Krasnoselski este susținut de partidul de opoziție Obnovlenie (Renașterea), care a început în 2016 un parteneriat cu partidul Rusia Unită, cu sediul la Moscova. Krasnoselski a fost ministru de Interne între 2007 și 2012, a părăsit scena politică pentru scurt timp, iar în 2015 s-a întors ca parlamentar.

Autoritățile separatiste dețin controlul asupra presei. Multe publicații sunt deținute fie de Guvernul regiunii, fie de grupuri de afaceri cu legături strânse cu autoritățile. Guvernele Occidentale și grupurile pentru libertatea presei au susținut că publicațiile împotriva Guvernului din Transnistria se confruntă cu restricții, iar jurnaliștii adesea se autocenzurează. Totuși, oficialii din regiune neagă aceste aspecte, potrivit BBC.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, precursorul Republicii Moldova

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Moscova a creat precursorul Republicii Moldova, anume Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, din două elemente separate: regiunea Nistrului, vorbitoare în principal de limbă rusă, fostă regiune autonomă care a făcut parte din Ucraina, și regiunea învecinată Basarabia, care a făcut parte din România între 1918 și 1940.

În ultimele zile ale Uniunii Sovietice, posibilitatea reunificării cu România și naționalismul tot mai intens din Moldova au alarmat spiritele, astfel că o lege din 1989, care prevedea ca limba moldovenească să devină limbă oficială, a sporit tensiunile și regiunea s-a separat în septembrie 1990.

Forțele paramilitare ale teritoriului separatist au preluat instituțiile publice din regiune în 1991. Au avut loc lupte, culminând în bătălia de pe malul vestic al Nistrului în iunie 1992. Aproximativ 700 de oameni au murit în acel conflict.

Un armistițiu a fost semnat în iulie 1992

Un armistițiu a fost semnat în iulie 1992, iar o zonă de securitate demilitarizată a fost stabilită. Înțelegerea a fost pusă în aplicare de trupele rusești aflate deja în teritoriu.

Prezența continuă a trupelor rusești a reprezentat un obstacol în negocierile pentru pace, iar Occidentul a fost îngrijorat de arsenalul din era sovietică aflat în regiune. O extragere a început în 2001, însă a fost sistată atunci când Transnistria a blocat scoaterea armelor. Înțelegerile ulterioare de a relua extragerea au eșuat.

Negocieri de lungă durată, supervizate de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Rusia și Ucraina, nu au ajuns la o soluție politică. În 2004, un plan intermediat de Rusia, menit să facă permanentă prezența trupelor rusești, a declanșat proteste de amploare în Republica Moldova, fiind mai apoi dat uitării.

Corupție, crimă organizată și contrabandă

Există dispute și în privința limbii. Deși dominată de vorbitori de rusă, limba moldovenească este limba oficială pentru aproape 40% din populația din Transnistria. Regiune conține mare parte din infrastructura industrială a Republicii Moldova, însă potențialul economic este limitat de izolarea internațională.

Transnistria are propria valută (rubla) și Constituție, dar și propriul Parlament, drapel și imn. Unul dintre ultimele bastioane ale retoricii în stil sovietic, teritoriul și-a privatizat câteva dintre întreprinderile industriale.

Rusia ajută regiunea prin asistență financiară. De asemenea, Transnistria este cunoscută pentru corupție, crimă organizată și contrabandă, iar autoritățile au negat în trecut acuzații de vânzări ilegale de arme și de spălare de bani.

Capitala este la Tiraspol, iar populația ajunge la aproximativ 465.000 de locuitori.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Factorii care au dus la colapsul URSS, cândva cel mai mare stat din lume

Cum s-a folosit URSS de revistele de benzi desenate care ilustrau viața în spațiul cosmic?

Rusia și Ucraina, istoria întortocheată care le unește, dar și separă în același timp

Holodomor, foametea care a făcut parte dintr-un amplu asalt asupra identității ucrainene