Suleiman Magnificul, marele sultan al Imperiului Otoman care a schimbat lumea

Suleiman Magnificul a fost cel de-al zecelea sultan al Imperiului Otoman, domnind 46 de ani, din 1520 până la moartea sa, în 1566, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi sultani din istoria otomană.

Soliman I (6 noiembrie 1494 – 5/6 septembrie 1566), fiul sultanului Selim I și al soției sale Ayșe Hafsa Sultan (renumită pentru frumusețea și inteligența sa), a devenit guvernator al orașului Kaffa, la vârsta de 17 ani, și sultan la vârsta de 26 de ani.

• Ziua în care Rusia l-a regăsit pe Ţareviciul Alexei, ucis de bolşevici la 14 ani
• Care a fost cel mai rapid dinozaur?

Este cunoscut în Occident ca Soliman Magnificul, și ca Legiuitorul, în lumea islamică, deoarece a reconstruit sistemul juridic otoman.

Suleiman Legiuitorul

A condus numeroase războaie în Europa, în Marea Mediterană și în regiuni din Africa de Nord, a cucerit, pe rând, Belgradul și Rodosul, mare parte din teritoriul Regatului Ungariei și ocupând zone întinse din Persia și Africa de Nord (Algeria de azi), dominând cu autoritate Orientul Mijlociu.

Flota sa controla traficul maritim din Marea Mediterană, Marea Roșie și Golful Persic.

Patron al artelor, susținător al arhitecturii

Soliman I a instituit și promulgat legi economice, sociale, financiare și juridice, mare parte dintre ele dăinuind chiar și după moartea sa, o perioadă îndelungată de timp.

În afară de cuceririle sale militare, Soliman, el însuși poet (unele dintre versurile lui au devenit proverbe turcești), a fost cunoscut și pentru patronajul său cultural și artistic. De asemenea, a comandat construcția unor minuni arhitecturale precum Moscheea Suleymania din Istanbul, realizată sub instrucțiunile arhitectului Mimar Sinanarhitect căruia îi sunt atribuite construirea în Imperiul Otoman a peste 81 de moschei, 33 de palate, 26 de biblioteci și multe alte clădiri destinate activităților mai marilor demnitari. Sinan este considerat cel mai mare arhitect al patrimoniului arhitectural al Imperiului Otoman.

La moartea fiului său favorit, Prințul Mehmet, sultanul Suleiman i-a ordonat lui Sinan să proiecteze și să construiască o moschee regală. Provocat de lucrările predecesorilor săi și de măreția Hagia Sophia (a fost construită ca biserică creștină în secolul al VI-lea d.Hr. – 532-537 – sub conducerea împăratului bizantin Iustinian I. În secolele următoare a devenit moschee, muzeu și din nou moschee), Sinan creează Moscheea Sehzade, una dintre primele sale capodopere, considerată până în prezent una dintre cele mai remarcabile clădiri.

Suleiman a fost un musulman devotat și a promovat legea și cultura islamică în întregul Imperiu Otoman. A stabilit un cod de legi care a devenit baza practicii juridice otomane. De asemenea, a sprijinit educația, deschizând școli și biblioteci în tot imperiul.

Sultanul femeilor

Suleiman a fost căsătorit cu fiica unui preot orthodox ucrainean, Hurrem Sultan (diplomații occidentali au numit-o Roxelana sau Russelazie), o sclavă care a ajuns concubina lui preferată și, în cele din urmă, soția sa legală. De fapt, Roxelana fusese luată prizonieră în timpul jafului din orașul ei natal (Rutenia, care în trecut a făcut parte din Regatul Poloniei, iar acum se află în Ucraina) și a fost adusă la Palatul din Istanbul. Ea a exercitat o influență politică semnificativă și a contribuit la conturarea politicii otomane în timpul domniei lui Suleiman.

Împreună, au avut șase copii, inclusiv doi fii care vor deveni ei înșiși sultani: Selim al II-lea și Murad al III-lea. Hurrem Sultana l-a făcut pe Mimar Sinan, cel mai faimos arhitect de palate din Imperiul Otoman, să construiască o baie turcească în Sultanahmet (Haseki Hurrem Sultan Hamam) și un complex de moschei (Moscheea Haseki Sultan) în limitele Peninsulei Istorice (nucleul Istanbulului, cunoscut anterior sub numele de Constantinopol).

Hurrem a pus la cale asasinarea a doi dintre prezumtivii moștenitori ai tronului, frați vitregi ai lui Selim și, pentru a-și asigura poziția de forță,  a complotat în 1536 pentru executarea marelui vizir Pargalı Ibrahim Pașa, iar în 1555 pentru uciderea marelui vizir Kara Ahmed Pașa și înlocuirea acestuia cu propriul ginere, Rüstem Pașa.

Sultana principală, concubina numărul 1

Una dintre concubinele importante din haremul lui Suleiman Magnificul a fost Mahidevran Gulbahar Hatun, rivala sultanei Hurrem. Ura dintre cele două era atât de mare, încât furia declanșată de geloziile care le stăpâneau le-a împins chiar în punctul în care au ajuns să se bată. Mahidevran a fost concubina șefă la palatul lui Suleiman din Manisa și a dat naștere primului fiu al sultanului, Mustafa.

Suleiman a murit la 6 septembrie 1566, în timpul unei campanii militare în Ungaria, la momentul morții sale, Imperiul Otoman fiind una dintre marile puteri ale lumii. A fost succedat de fiul său Selim al II-lea. Suleiman este amintit ca unul dintre cei mai mari sultani otomani, renumit pentru abilitățile sale militare, pentru patronajul cultural și pentru reformele politice.

„Sub conducerea lui Suleiman, Imperiul Otoman a atins apogeul puterii sale militare și politice. Armatele lui Suleiman au cucerit Ungaria, asupra căreia otomanii au menținut controlul timp de peste 150 de ani, și au avansat până la vest de Viena, amenințându-i pe Habsburgi. La est, forțele otomane au smuls controlul Irakului de la safavidii din Iran. În Marea Mediterană, flota otomană a capturat toate porturile principale din Africa de Nord, iar pentru o perioadă flota otomană a dominat complet marea. Până la sfârșitul domniei lui Suleiman, hegemonia otomană se întindea pe o mare parte din Europa, Asia și Africa”. (Suzan Yalman, Departamentul de Educație, The Metropolitan Museum of Art)

Surse:

https://www.britannica.com/biography/Suleyman-the-Magnificent

https://factsanddetails.com/asian/cat65/sub424/item2683.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Strâmtoarea Bosfor, pierdută de otomani după Primul Război Mondial

Turnul craniilor: Monument de importanță excepțională și mărturie a cruzimii Imperiului Otoman

5 cauze care au dus la căderea Imperiului Otoman

Arheologii marini au descoperit o epavă gigant a unui vas din perioada otomană